Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii au ajuns duminică seara la o poziţie de compromis și-au asumat angajamentul de a ajunge la neutralitate climatică în ceea ce privește emisiile de CO2 „până la jumătatea secolului sau în jurul acelui moment”. Statele din G20 au convenit să continue eforturile de limitare a încălzirii globale prin „acțiuni semnificative și eficiente”, dar, proiectul de la summitul G20 de la Roma a constat în puține angajamente concrete, dezamăgindu-i pe activiștii de mediu, potrivit comunicatului final al G20.
Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii s-au angajat:
Să menţină obiectivul limitării încălzirii climei la cel mult 1,5 grade Celsius, evidențiind necesitatea „întreprinderii unor noi acţiuni mai concrete pentru protejarea climei în acest deceniu”.
Să accelereze acțiunile în vederea atingerii unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului sau în jurul acestei date.
Să reafirme angajamentul țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să salute noile angajamente asumate de unii membri ai G20.
Să pună în aplicare până în 2023 noile norme pentru un sistem fiscal internațional mai stabil și mai echitabil, inclusiv un impozit pe profit minim de 15 % la nivel mondial.
Să depună eforturi suplimentare pentru a asigura o mai bună și mai rapidă pentru vaccinurile COVID-19 în țările cu venituri mici și mijlocii.
Să înființeze un grup operativ comun G20 pentru finanțe și sănătate pentru a asigura finanțarea adecvată a prevenirii, pregătirii și reacției în caz de pandemie.
Liderii G20 s-au angajat să colaboreze pentru a asigura succesul conferinței ONU privind clima (COP26), care a început duminică la Glasgow, în Regatul Unit.
Liderii G20 au subliniat angajamentul lor de a menține securitatea energetică, abordând în același timp problema schimbărilor climatice, și de a garanta tranziții ale sistemului energetic care să mențină energia la prețuri accesibile pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile.
Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța menținerii unor fluxuri neîntrerupte de energie din diferite surse, furnizori și rute și a promovării unor piețe internaționale de energie deschise, competitive și libere.
Liderii G20 s-au angajat să consolideze acțiunile pentru a stopa și inversa pierderea biodiversității până în 2030.
Șefii de stat și de guvern din G20 și-au luat angajamentul că se vor strădui să se asigure că cel puțin 30 % din terenurile globale și cel puțin 30 % din oceanele și mările globale sunt conservate sau protejate până în 2030 și vor contribui la realizarea de progrese în vederea atingerii acestui obiectiv, în conformitate cu circumstanțele naționale.
Liderii au îndemnat, totodată, alte țări să își unească forțele cu G20 pentru a atinge obiectivul aspirațional de plantare a 1 trilion de copaci până în 2030, cu implicarea sectorului privat și a societății civile.
Liderii din G20 au fost, de asemenea, de acord să pună capăt finanțării publice pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu și-au stabilit niciun obiectiv clar pentru eliminarea treptată a cărbunelui pe plan intern, ceea ce reprezintă un semn clar al poziției exprimate de doi dintre cei mai importanți poluatori ai lumii, China și India, scrie Euronews.
După cum au transmis sursele diplomatice care au fost prezente la reuniunea de la Roma a G20, negociatorii statelor au lucrat neîncetat timp de 24 de ore pentru a încerca să ajungă la un consens privind declarație finală.
Conform comunicatului, G20 a reafirmat angajamentele anterioare ale țărilor bogate de a mobiliza 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta țările mai sărace să facă față provocărilor generate de schimbările climatice, angajându-se în același timp să crească finanțarea pentru a le ajuta să se adapteze.
Un punct important al discuțiilor care a dus la blocaj a rămas termenul limită pentru ca națiunile să ajungă la neutralitate climatică din punct de vedere al emisiilor de CO2, temen cunoscut și ca emisii „net-zero”. Acesta presupune reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, până când o țară absoarbe aceeași cantitate de emisii din atmosferă pe care o emite.
Poziţiile asumate par a fi un compromis între pe de o parte Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Statele Unite, care vor măsuri stricte de reducere a poluării, şi, pe de altă parte, China şi India, care nu sunt de acord să asume angajamente clare de eliminare a emisiilor de dioxid de carbon prin renunţarea la utilizarea combustibililor fosili în transporturi şi industrie. China şi India argumentează că eliminarea combustibililor fosili din transporturi şi industrie ar afecta puternic economiile ţărilor emergente şi aflate în dezvoltare.
Pe fondul disensiunilor, din declaraţia summitului G20 a fost eliminată sintagma „acţiuni imediate” necesare pentru limitarea încălzirii climei.
„Ne angajăm să reducem semnificativ emisiile colective de gaze cu efect de seră, ţinând cont de circumstanţele naţionale şi respectând angajamentele proprii. Recunoaştem că emisiile de metan contribuie semnificativ la schimbările climatice şi recunoaştem, în baza circumstanţelor naţionale, că reducerea acestor emisii poate fi unul dintre cele mai rapide modalităţi de limitare a schimbărilor climatice. Intensificăm eforturile pentru a elimina gradual şi a raţionaliza, pe termen mediu, subvenţiile destinate combustibililor fosili neeficienţi”, se precizează în Declaraţia summitului G20 de la Roma.
Mario Draghi, premierul Italiei și președintele G20 din acest an, în conferința de presă de după summitul de la Roma. Sursă foto: Profimedia Images
De altfel, prim-ministrul italian, Mario Draghi, care este și președintele G20 din acest an, a declarat la conferința de presă de după summitul de la Roma, că toate țările din G20 s-au angajat să respecte termenul limită despre care oamenii de știință consideră că este esențial pentru evitarea unei catastrofe climatice, transmite BBC News.
Pe de altă parte, premierul britanic Boris Johnson, care dorea ca fiecare membru al G20 să se angajeze la zero net emisii până în 2050, a declarat după summitul de la Roma că angajamentele G20 nu sunt suficiente, precizând că unele țări „nu își fac partea echitabilă din muncă”.
La rândul său, Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a scris pe Twitter că părăsește Roma cu „speranțele neîmplinite”.
De asemenea, țările din G20 se angajează să aloce ţărilor vulnerabile 100 de miliarde de dolari din suma totală de 650 de miliarde de dolari sub formă de DST (drepturi speciale de tragere) emisă de Fondul Monetar Internaţional pentru a ajuta statele să facă faţă crizei generate de pandemia de COVID-19.
Este prima dată când statele din G20 cad de acord asupra unei sume pe care să o acorde statelor în curs de dezvoltare şi ele urmează astfel exemplul liderilor din G7, care şi-au stabilit deja ca obiectiv să ajute cu 100 de miliarde de dolari continentul african. DST, monedă de rezervă a FMI, sunt repartizate în funcţie de cota-parte a fiecărei ţări la FMI, partea cea mai mare revenind deci statelor celor mai înstărite, ceea ce ar fi însemnat practic ca Africa să nu beneficieze decât de 34 de miliarde de dolari, de unde ideea unora dintre statele dezvoltate de a-şi redistribui din partea ce le revine celor mai vulnerabile, subliniază Agerpres.
