Oficialii Republicii Moldova reacţionează față de observațiile mass-media ruse potrivit cărora gazoductul Iaşi-Ungheni va fi nefunțional pentru mulți ani de acum înainte, iar o alternative la importurile de gaze din Federația Rusă este neeconomică pentru Republica Moldova. Cu prilejul unei vizite la Ungheni, unde a inspectat amenajările de șantier pentru gazoduct, vicepremierul moldovean Valeriu Lazăr, ministrul Economiei din Republica Moldova, a explicat că demersul Moldovei nu este o acţiune orientată contra Rusiei, ci ”pentru Republica Moldova, pentru a-şi asigura securitatea energetică şi preţuri competitive”.
Ministrul Moldovean a verificat pregătirile pentru începerea construcției. El a trecut prin localitatea Zagarancea, unde, în 27 august, vor începe lucrările. Vicepremierul a afirmat că ”dacă va exista o raţionalitate economică, noi vom putea să transportăm gaze în România, iar acest lucru nu înseamnă că acest gazoduct va fi construit „contra cuiva”, ci în scopul asigurării securităţii energetice a Republicii Moldova şi a accesului la resurse alternative de gaze naturale”.
Ministrul Economiei a subliniat, de asemenea, că, în conformitate cu Strategia energetică-2030, R. Moldova are drept obiectiv să asigure aproximativ 20% din necesarul de energie pe seama resurselor regenerabile. În acelaşi timp, Valeriu Lazăr a cerut autorităţilor locale să crească eficienţa energetică a sistemelor.
„În prezent, în Republica Moldova, numai societatea Moldova-Gaz mai primeşte gaze de la partenerul tradiţional Gazprom, a spus ministrul Economiei. Dar după apariţia resurselor de gaze din direcţia occidentală, se deschide accesul furnizorilor moldoveni de gaze naturale pe piaţa europeană, în special prin gazoductul Ungheni-Iaşi. Astfel, în calitate de furnizor, va putea acţiona orice întreprindere care posedă licenţă pentru acest gen de activitate. În acelaşi timp, orice persoană fizică sau juridică, dacă respectă cerinţele unui furnizor independent (sau orice persoană fizică sau juridică dacă are resurse financiare suficiente) va putea livra gaze naturale spre piaţa europeană. În acest context, gazoductul Ungheni-Iaşi, fiind parte a sistemului de transport şi de distribuţie, va putea fi utilizat pentru transportul gazelor spre orice beneficiar independent, care plăteşte tariful de transport”.
Rador reamintește că, în luna august, autorităţile din România şi din Republica Moldova intenţionează să înceapă construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, care va fi gata la sfârşitul anului 2013. Acest gazoduct va unifica sistemele de transport al gazelor din cele două state. R. Moldova contează pe „diversificarea livrărilor de gaze” spre această republică prin unirea sistemului ei de transport al gazelor cu cel din România. În acelaşi timp, România însăşi nu-şi poate acoperi necesarul de gaze din resurse proprii şi importă din Rusia 22% până la 42% din consumul ei de gaze. Potenţialele zăcăminte descoperite pe platoul continental al Mării Negre, luat prin proces de România de la Ucraina în anul 2009, se află în curs de cercetare şi dacă se vor dovedi rentabile, extracţia ar putea să înceapă abia la sfârşitul deceniului.
În plus, pentru a finaliza interconectarea reţelelor de gaze naturale din Republica Moldova şi România, partea moldovenească va trebui să construiască şi staţii de compresare şi un alt gazoduct Ungheni-Chişinău. Costul acestor lucrări este de peste 10 ori mai mare decât cheltuielile pentru gazoductul Iaşi-Ungheni, mai ales că partea moldovenească nu a reuşit să găsească bani nici să acopere partea ei de cheltuieli pentru acest gazoduct, fiind nevoită să ceară ajutor de la România şi de la fondurile europene.
