Cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE au cerut joi Comisiei Europene să pregătească un plan de ieşire din criză şi au amânat deciziile dificile privind solidaritatea, pe care ţările din sudul continentului o solicită celor nordice, anunță Agerpres.ro.
Acest plan ar urma să includă o propunere bugetara pentru perioada 2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei europene după măsurile de izolare adoptate pentru a stopa pandemia COVID-19.
Conform preşedintei CE Ursula von der Leyen, planul ar urma să fie prezentat în ”a doua sau a treia săptămână a lunii mai”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că nu s-a ajuns la un ”consens” între ţările UE privind transferurile către ”regiunile şi sectoarele” cele mai afectate de criza economică declanşată de pandemie.
Foarte pornit în ultimele săptămâni împotriva „egoismului” ţărilor nordice, prim-ministrul italian Giuseppe Conte a salutat totuşi realizarea unor ”progrese mari, de neconceput până acum câteva săptămâni”.
”Cele 27 de ţări recunosc nevoia de a introduce un instrument inovator, care să fie lansat de urgenţă, pentru a ne proteja economiile şi pentru a asigura o redresare europeană care nu lasă pe nimeni în urmă”, a adăugat Conte, Italia fiind, alături de Spania, ţara cu cele mai multe decese provocate de COVID-19.
Ministrul spaniol de Externe Arancha Gonzalez Laya, deşi a salutat sprijinul pentru crearea fondului de redresare, a admis că nu există încă ”suficientă convergenţă” în ceea ce priveşte înţelegerea modului în care va funcţiona acest fond, dacă va fi vorba de împrumuturi sau de subvenţii, Madridul preferând a doua variantă.
Înaintea acestui scurt summit – videoconferinţă al Consiliului European, diplomaţii europeni au manifestat scepticism, avertizând că nu va fi o reuniune la vârf decisivă.
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde a îndemnat totuşi la acţiune rapidă şi în forţă pentru a ieşi din cea mai grea recesiune de până acum care ameninţă UE.
Suma care ar putea fi pusă la dispoziţie este departe de a fi decisă. ”Trebuie studiat cu atenţie (….), dar nu vorbim de miliarde, ci de mii de miliarde”, a declarat Ursula von der Leyen, fără a oferi detalii suplimentare.
Statele membre şi instituţiile s-au întrecut în ultimele săptămâni în oferirea de soluţii. Dezbaterea a scos însă în evidenţă vechile clivaje, deja evidente după criza financiară din 2009.
Ţările din sud, profund afectate de pandemie, au pledat din nou în favoarea unei datorii comune, ceea ce le-ar permite să beneficieze de dobânda scăzută a ţărilor nordice.
Acestea din urmă, în special Germania şi Olanda, mai puţin afectate de pandemie, sunt reticente în a plăti pentru nişte state pe care le critică pentru lipsa de disciplină bugetară din anii de creştere economică.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte a rămas ferm pe poziţie: ”Unii colegii … au argumentat în favoarea unui instrument bazat pe împrumuturi, care ulterior ar fi transformate într-un fel în subvenţii şi sunt alţii, ca mine, care au spus că nu putem accepta finanţarea unor subvenţii prin datorii”.
Acelaşi mesaj a venit şi din partea cancelarului german Angela Merkel: ”Nu este posibilă mutualizarea datoriilor”. Cu toate acestea a promis, ”în spirit de solidaritate”, ”contribuţii mult mai mari” din partea ţării sale la bugetul UE pe o ”perioadă limitată”.
Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 trebuie, în principiu, să fie adoptat până la sfârşitul anului, dar statele membre sunt divizate şi pe acest subiect, pe acelaşi clivaj nord-sud.
Pandemia noului coronavirus a afectat profund economiile statelor membre. Este de aşteptat ca UE să înregistreze o scădere record a PIB de 7.1% anul acesta, conform prognozelor FMI, în timp ce criza care ameninţă cele 19 ţări din zona euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei unice, lansată în 1999.
Sassoli: Peste tot în Europa oamenii se zbat să facă față provocărilor de zi cu zi. Avem nevoie de un răspuns comun imediat.
Declarația Președintelui Parlamentului European David Sassoli, în urma intervenției sale în Consiliului European
”Toate guvernele și instituțiile europene sunt supuse unui control amănunțit din partea cetățenilor. Nu ne putem permite să întârziem acțiunile necesare, purtăm toți responsabilitatea pentru un răspuns rapid.
Trebuie utilizate toate instrumentele disponibile, în special pentru planul de reconstrucție. Trebuie să sprijinim redresarea economiilor, să ne protejăm resursele și, în același timp, să stimulăm locurile de muncă și oportunitățile de creștere. Trebuie să facem acest lucru împreună. Nimeni nu se poate gândi să acționeze pe cont propriu. Avem nevoie de un nou Plan Marshall, însă de data aceasta finanțat de Europa. Ne vom confrunta, desigur, cu provocări, deoarece trebuie să facem acest pas împreună și în spiritul unei solidarități puternice.
În discursul meu de astăzi, am explicat șefilor de stat și de guvern necesitatea de a ieși din această criză cu un veritabil răspuns comunitar european. Trebuie să ieșim cu o Europă mai puternică și mai solidară. O Europă în care eforturile sunt depuse în comun. Acest lucru este deosebit de important pentru acele țări care nu își permit să facă față pierderilor suplimentare survenite în urma acestui efort de reconstrucție.
Susținem puternic obligațiunile de redresare ca instrument de finanțare a acestui efort de reconstrucție. Am făcut deja propuneri ambițioase, dar cred că astăzi liderii vor trebui să fie și mai ambițioși”.
