După cum se știe, Guvernul a adoptat în ședința din 6 august 2026 Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei, document-cadru care stabilește măsurile naționale de prevenire, pregătire, gestionare și atenuare a efectelor unor eventuale crize de energie electrică, precum și măsurile necesare pentru restaurarea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.
Planul a fost elaborat de Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă, în aplicarea Regulamentului (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.
Aprobarea Planului nu echivalează cu declararea unei crize de energie electrică și nu introduce automat limitări ale consumului sau ale schimburilor transfrontaliere. Planul stabilește cadrul de pregătire, responsabilitățile instituționale și succesiunea măsurilor care pot fi aplicate într-o situație de criză. Numai dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o impune, după aplicarea măsurilor prealabile prevăzute de legislație, limitarea în tranșe a consumului clienților finali incluși în Normativul de limitări poate fi dispusă printr-o hotărâre distinctă a Guvernului, în condițiile art. 5 alin. (6) din Legea nr. 123/2012.
Limitarea în tranșe nu vizează automat populația sau toți consumatorii industriali, ci numai clienții finali cărora li se aplică Normativul de limitări, în condițiile și potrivit procedurii stabilite de legislația în vigoare. Planul și documentele din dosar confirmă caracterul distinct al eventualei hotărâri privind limitarea consumului.
Documentul analizează nouă scenarii de risc relevante la nivel național, care pot afecta siguranța alimentării cu energie electrică:
– atac cibernetic asupra activelor care fac parte din rețeaua electrică;
– val de frig;
– evenimente extreme cauzate de condiții meteorologice de iarnă;
– criză în asigurarea combustibililor fosili;
– greve, revolte și acțiuni de protest ale angajaților;
– pandemie;
– secetă;
– cutremur;
– conflict militar sau război.
Pentru fiecare scenariu, Planul descrie condițiile de apariție și evoluția posibilă, efectele asupra producției, transportului și distribuției energiei electrice, măsurile naționale de prevenire și intervenție, precum și mecanismele regionale și bilaterale de comunicare, coordonare și asistență convenite cu operatorii de transport și de sistem din statele vecine.
Planul stabilește rolurile și responsabilitățile Ministerului Energiei, ale C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., ale operatorilor de distribuție, producătorilor de energie electrică, ANRE și ale celorlalte autorități și entități implicate în gestionarea Sistemului Electroenergetic Național. Documentul stabilește, de asemenea, fluxurile de informare, coordonarea în caz de criză, măsurile de apărare și restaurare, precum și testarea periodică a echipamentelor, capacităților și centrelor de dispecer relevante.
În scenariul de secetă, Planul are în vedere, gradual și în ordinea stabilită, măsuri precum:
– aplicarea măsurilor de salvgardare prevăzute în Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE nr. 142/2014;
– încărcarea grupurilor aflate în funcțiune până la puterea maximă disponibilă și, dacă este necesar, utilizarea grupurilor aflate în rezervă;
– reducerea consumului dispecerizabil declarat ca ofertă de încărcare pe piața de echilibrare;
– redarea înainte de termen în exploatare, în condiții de siguranță și dacă este posibil din punct de vedere tehnic, a unor unități de producție aflate în reparație;
– creșterea disponibilității echipamentelor din rețelele de transport și distribuție, inclusiv prin reprogramarea unor retrageri din exploatare;
– funcționarea rețelelor de distribuție în zona inferioară a benzii admise de tensiune;
– solicitarea de energie electrică de urgență de la operatorii de transport și de sistem din statele vecine, în limita capacităților de interconexiune și a disponibilității acestora;
– dacă măsurile anterioare sunt insuficiente, reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune și a schimburilor notificate pe direcția export, în condițiile legislației naționale și europene.
Măsurile cu impact asupra funcționării pieței și, în special, măsurile care nu se bazează pe piață sunt utilizate numai după epuizarea sau dovedirea insuficienței opțiunilor bazate pe piață. Acestea trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și limitate în timp.
Obiectivul Planului este consolidarea rezilienței Sistemului Electroenergetic Național, menținerea continuității alimentării în măsura posibilului, reducerea duratei și amplorii eventualelor întreruperi și restaurarea rapidă și sigură a funcționării sistemului.
Planul se corelează cu mecanismele naționale de management al situațiilor de urgență, precum și cu planurile de apărare și restaurare a Sistemului Electroenergetic Național, contribuind la creșterea securității alimentării cu energie electrică a României.
În urmă cu doi ani, Guvernul a aprobat STRATEGIA NAȚIONALĂ DE REDUCERE A RISCURILOR DE DEZASTRE, unul dintre riscurile enunțate fiind ”Eșecul utilităților publice”, unde Ministerul Energiei are responsabilități. De menționat că în Strategie cuvântul ”energie” este menționat de 25 de ori, cele mai multe context făcând referire la energia verde.
