Primul subiect discutat în cadrul CSAT de joi, 6 iulie, a vizat obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius (11-12 iulie 2023). Reuniunea urmărește reconfirmarea unității și solidarității aliate și, totodată, va analiza progresele înregistrate în aplicarea deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare și a răspunsului NATO la amenințarea reprezentată de Rusia, continuarea adaptării Alianței și avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.
Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecințelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei și a impactului mai larg al acestui război la nivel global, teme care vor fi abordate fie în format aliat, fie alături de partenerii din Vecinătatea Estică, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific.
La Vilnius, președintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică, așa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României.
În cadrul CSAT, a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic.
România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaționale NATO, cât și prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.
Summitul NATO va urmări totodată consolidarea angajamentului aliat față de Ucraina, inclusiv prin asumarea unui nivel superior de interacțiune prin dialog politic mai intens și de pe poziții de egalitate.
Astfel, se va marca, la Vilnius, transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un format care va duce la un dialog mai aprofundat și mai structurat – Consiliul NATO-Ucraina.
România a fost și va continua să fie un susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidențiat și prin Declarația comună pentru susținerea de către țara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de președintele Klaus Iohannis și președintele Volodîmîr Zelenski în marja Summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie.
Totodată, România va continua să acorde atenție specială și să încurajeze menținerea angajamentului sporit al aliaților în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Securitatea Republicii Moldova și cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică.
România a fost și rămâne un susținător constant al politicii Ușilor Deschise a NATO, și, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianță.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius.
Totodată, în cadrul ședinței CSAT a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16.
Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane.
Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina.
Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică.
De asemenea, membrii CSAT au aprobat forțele Armatei României și ale MAI care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2024.
Astfel, Armata României va putea pune la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
MAI va putea participa la astfel de misiuni și operații cu 2.462 militari și polițiști, dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.103 vor fi în așteptare pe teritoriul național, dislocabili la ordin.
Elementul de noutate îl reprezintă suplimentarea participării cu o companie stat major și deservire la operația EUFOR Althea, în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.
România va deveni astfel cel mai mare contribuitor cu trupe în cadrul operației, cu un efectiv de peste o mie de militari, atât dislocați în teatru, cât și în cadrul rezervelor operației.
