ÎMI DORESC O MOLDOVĂ PARTENERĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

ÎMI DORESC O MOLDOVĂ PARTENERĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

–          Interviu cu deputatul Ionuţ Stroe, șeful delegației României la APCE

Deputatul PNL Ionuţ Stroe, şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi vicepreşedinte al acestui organism, se arată deschis unei discuții cu cărţile pe faţă, înaintea Summitului de la Vilnius, de la finele acestei luni, în legătura cu problema integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Parlamentarul român subliniază că deşi, iniţial, tonul raportului de monitorizare a Republicii Moldova la APCE era critic, el a suferit numeroase transformări pozitive datorită colaborări dintre delegaţiile României şi Republicii Moldova.

 

Putem să vorbim de paşi importanţi făcuţi de Republica Moldova în parcursul său european? Mai exact, ce reforme am putea să menţionăm, ca fiind făcute astăzi,  de ţara vecină şi ce ar mai trebui făcut în perioada următoare ?

Da, desigur, putem să vorbim, chiar de o listă de reforme, în definitiv acestea au fost punctate în Raportul Consiliului Europei. Dar în egală măsură, nu trebuie să trecem de angajamentele Moldovei, sunt mult mai importante decât reformele făcute. Pentru că dacă vor într-adevăr să-şi valideze parcursul european ei trebuie să-şi gândească foarte rapid reforma justiţiei, să-şi gândească foarte rapid o reformă constituţională, pentru că sunt ceva probleme în zona asta şi bineînţeles o îmbunătăţire legialativă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului.

Republica Moldova este monitorizată de mai mult de 15 ani, o perioadă destul de îndelungată, care denotă calea anevoioasă de despărţire a acestei ţări de trecutul totalitar –comunist, dar şi procesul de democratizare a tânărului stat.  În cei patru  ani de guvernare a unei coaliţii pro-europene RM a reuşit să realizeze paşi serioşi pe calea fortificării statului de drept, respectării drepturilor şi libertăţilor omului, după o îndelungată stagnare de 8 ani de guvernare comunistă. Pe dimensiunea legislativă Moldova a adoptat mii de pagini de legi noi, racordate la acquis-ul comunitar, strategii, planuri de acţiuni, legi care au făcut să demareze reforme serioase în domeniul justiţiei, dar şi alte segmente ale societății – educaţie, sănătate, asistenţă socială, securitate ş.a.. Au fost înfiinţate instituții noi pentru combaterea şi prevenirea corupţiei. Libertatea presei a cunoscut o emergenţă fără precedent – au apărut noi posturi TV şi radio,  portaluri de ştiri. Minorităţile naţionale şi etnice au drepturi largi, exemplul autonomiei găgăuze este unic în Europa.

Credeţi că este posibil ca, la Summitul de la Vilnius, Republica Moldova să se întoarcă din drumul său europen ?

Nu. Vilnius va ajuta şi sunt sigur că acolo, Republica Moldova va semna atât Acordul de asociere, cât şi Acordul de liberă circulaţie. Important este ca acest moment să fie conştientizat de partea moldovenească şi să-l transforme într-un mare avantaj. Parcursul european nu poate fi decât întărit de semnarea acestor Acorduri, dar trebuie să spunem că există şi vulnerabilităţi în legătură cu această opţiune. Este cât se poate de limpede că o schimbare de politică în Republica Moldovova echivalează într-un procent destul de mare şi cu o schimbare de orientare. Eu cred că odată semnate aceste Acorduri, odată cu trecerea în etapa de post-monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei, drumul ar trebui să fie ireversibil. Mi-aş permite să recomand autorităţilor din Republica Moldova să încerce să capitalizeze aprecierea de care se bucură traseul european şi din partea populaţiei de etnie rusă, pentru că este pentru prima oară din punctul meu de vedere, criteriul etnic nu mai este unul determinant în legătură cu opţiunea statului moldovean. Şi spun asta, pentru că sunt sigur că zona de mijloc a societăţii moldoveneşti, zona de business, de afaceri îşi doreşte o piaţă liberă, îşi doreşte o politică fiscală sănătoasă, îşi doreşte stabilitate economică, liberă circulaţie a  capitalului şi forţei de muncă şi bineînţeles standarde şi norme europene. “

Sunteţi de acord cu sintagma „Moldova, poveste de succes ?!

Îmi doresc o Moldovă parteneră în UE. Noi, românii, simţim o mare parte din acest popor, se simte o legătură mult mai strânsă cu ţara vecină, unii chiar îşi doresc alipirea. Practic, o poveste de succes a Moldovei ar putea fi alăturarea celor două state în Uniumea Europeană. O mare parte din bariere s-au îndepărtat, pentru că Moldova are o opţiune clară: intrarea în Uniunea Eropeană. Dar şi ultimele bariere dintre cele două state s-au înlăturat, pentru că ne place să ne spunem „fraţi” . Mai degrabă mi-aş dori ca povestea de succes a Moldovei să fie una care să se încheie cu această vecinătate, cu această apropiere europeană şi mai puţin cu demersuri de unire, care în acest context nici nu îşi au locul. Astăzi, nu se mai poate vorbi de alipirea celor două state.

Integrarea Republicii Moldova în marea familie europeană poate fi considerată proiect naţional? Ne asumăm  riscuri când spunem acest lucru ?

Fără a ne asuma mari riscuri, în legătură cu comportamentul nostru european, am putea spune că interesul României în ceea ce priveşte Republica Moldova este unul maxim. De altfel, este un scop afirmat, vizibil, atât în Parlamentul European, cât şi la Consiliul Europei. Totodată şi la nivel diplomatic, pe linia MAE. Integrarea Republicii Moldova este un obiectiv al României, un obiectiv naţional. Nu risc foarte mult când spun acest lucru, deoarece, de acest popor ne leagă o istorie, ne leagă rădăcini comune, de această ţară ne leagă amintiri, atunci când eram un singur stat şi de ce nu, există şi un interes vizavi de schimburile economice, educaţionale, culturale pe care le avem cu această ţară. Este cât se poate de clar că în România studiază foarte mulţi tineri basarabeni, există relaţii economice chiar dacă sunt condiţionate de apartenenţa noastră la spaţiul european şi vorbim de rigorile acestor schimburi, avem şi un numitor comun şi anume limba pe care o vorbim, conştiinţa naţională… Chiar dacă noi suntem un stat membru şi ei nu, trebuie să folosim aceste atuuri, în mod clar, transparent în a sprijini Republica Moldova să ajungă şi ea, alături de noi, la Bruxelles.

Aţi vorbit de lucruri comune, limbă, obiceiuri, conştiinţă …Atunci vă întreb, cine ne-a jucat feste, geografia sau istoria ?

Nu geografia… Mai degrabă istoria, pentru că am avut de suferit ca urmare a conflagraţiilor mondiale în care am fost implicaţi. România, în decursul vremii, poate nici nu a putut să-şi apere interesul naţional, noi fiind mai degrabă un factor de stabilitate în zonă. Rezultatul încheierii conflictelor a fost mai degrabă o negociere a altora, decât o opţiune a României. Aproierea de Rusia a fost un element cheie, în legătură cu această fărăminţare a teritoriului, dar iată că uşor, uşor, există o soluţie pe care nimeni nu o gândea atunci, când ne-au despărţit forţat de fraţii noştri: soluţia europeană. Şi trebuie să o spunem că există premizele unui parteneriat cu Rusia. De data aceasta, unul ferm, reciproc avantajos. Am avut şi momente bune. Vorbim de 1918, cel mai important moment în istoria acestei ţări, şi trebuie preţuit şi amintit de fiecare dată când facem referire la statul român.

Faptul că vicepreşedintele SUA, John Biden s-a interesat de Republica Moldova, contactându-l telefonic pe Traian Băsescu ar putea să ne spună ceva, există o cheie a acestor discuţii ?

Republica Moldova se bucură de o simpatie, atât în zona Europei, cât şi în zona americană. Şi România s-a bucurat de această apreciere în momentul în care ne-am desprins de blocul sovietic. Datele s-au schimbat. Nu putem fi comparaţi noi, care ne-am desprins de zona comunistă, într-un mod tranşant, printr-o Revoluţie, şi ei, care au făcut acest lucru progresiv. Și, mai mult, nici Rusia nu mai e ce era odată. Dar vicepreşedintele american, Biden s-a referit la acest lucru pentru că statul american este direct interesat de reaşezarea geopolitică a ţărilor care sunt într-o perioadă de tranziţie.. Ei manifestă interes nu numai în legătură cu Republica Moldova, ci şi în legătură cu Caucazul de Sud şi cu Europa Răsăriteană, avem  aici Bosnia, avem Kosovo şi s-au exprimat despre Republica Moldova şi în cadrul întâlniri cu premierul Victor Ponta. Asta pentru că amercanii înţeleg foarte bine legătura între statul român şi moldovean şi pentru că americanii salută orice formă de asociere a acestor state aflate în tranziţie cu valorile şi reperele europene. În fapt, Uniunea Europeană  este  partenerul numărul unu al spaţiului american şi este de înţeles că Biden să transmită mesaje de încurajare Republicii Moldova şi nouă, ca ţară care susţinem acest demers într-un mod transparent. (continuarea aici)