Un implant electronic retinian a îmbunătățit vederea umor persoane cu degenerescență maculară legată de vârstă – dar nu este o restaurare completă și nu a îmbunătățit calitatea vieții participanților, potrivit Nature, preluată de Scientific American.
Oamenii de știință au folosit un implant ocular pentru a îmbunătăți vederea a zeci de persoane care au rămas orbite funcțional din cauza degenerescenței maculare legată de vârstă (DMLV). Implantul, care măsoară 2 milimetri pe 2 milimetri și are o grosime de doar 30 de micrometri, este introdus chirurgical sub retină pentru a înlocui celulele sensibile la lumină care au fost pierdute din cauza bolii.
Studiul clinic, descris în The New England Journal of Medicine, a implicat 38 de persoane cu degenerare maculară asociată cu degenerarea musculară amiotrofică (DMLV) avansată, ale căror retine se degeneraseră sever. La un an după implantarea dispozitivului, 80% dintre participanții la studiu au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a vederii in punct de vedere clinic.
„Acolo unde această retină moartă era un punct complet orb, vederea a fost restabilită”, spune Frank Holz, oftalmolog la Universitatea din Bonn, Germania, conducătorul studiului. „Pacienții puteau citi litere, puteau citi cuvinte și puteau funcționa în viața de zi cu zi”.
În ciuda unor evenimente minore legate de operația de implantare, comisia de monitorizare a siguranței din cadrul studiului clinic a considerat că beneficiile dispozitivului depășesc riscurile sale. În iunie, proprietarii dispozitivului – compania de neurotehnologie Science Corporation, cu sediul în San Francisco – au solicitat certificarea care ar permite vânzarea dispozitivului pe piața europeană.
„Cred că acesta este un studiu interesant și semnificativ, bine conceput și analizat. Oferă speranță pentru reabilitarea vederii pacienților pentru care acest lucru a fost mai degrabă «science-fiction» decât realitate”, spune Francesca Cordeiro, oftalmolog la Imperial College London.
Vedere restaurată
DMLV este cea mai frecventă formă de orbire incurabilă la persoanele în vârstă. Există două tipuri principale, DMLV umedă și uscată. Studiul actual a studiat persoanele cu DMLV uscată, a cărei formă avansată afectează aproximativ 5 milioane de oameni la nivel global. În DMLV uscată, celulele sensibile la lumină ale retinei centrale mor, lăsând persoanele afectate cu vedere periferică intactă, dar fără vederea centrală de înaltă acuitate. „Nu pot recunoaște fețe, nu pot citi, nu pot conduce o mașină, nu se pot uita la televizor”, spune Holz.
Celulele fotosensibile care mor (bastoane și conuri) transformă lumina în semnale electrochimice care sunt transmise către alte tipuri de neuroni retinieni, care apoi trimit mesaje către regiunile de procesare vizuală ale creierului. Deoarece neuronii retinieni supraviețuiesc degenerescenței maculară asociate cu Alzheimer (DMLV), oamenii de știință au considerat că un implant fotosensibil care stimulează electric retina în funcție de modelul fotonilor care o lovesc ar putea restabili simțul vederii.
Implantul, denumit PRIMA — de la micromatrice de implanturi retiniene fotovoltaice — a fost dezvoltat inițial de compania Pixium Vision, cu sediul la Paris, și a fost achiziționat de Science Corporation anul trecut. Este wireless, spre deosebire de dispozitivele retiniene anterioare. Și, fiind fotovoltaic, fotonii care îl activează furnizează și sursa de energie pentru generarea energiei electrice.
Se utilizează în combinație cu ochelari care conțin o cameră ce captează imagini și le transformă în modele de lumină infraroșie pe care le transmit implantului retinian.
Sistemul, care permite utilizatorilor să mărească și să micșoreze obiectele țintă și să ajusteze contrastul și luminozitatea, necesită, spune Holz, luni de antrenament intensiv pentru a fi utilizat optim.
În studiul actual, 38 de persoane au fost tratate în 17 centre clinice din 5 țări europene, iar 32 dintre participanți au fost testați la un an după implantare. 26 dintre aceștia au prezentat o îmbunătățire semnificativă clinic a vederii – care, în medie, a însemnat că au putut vedea două linii mai jos pe o diagramă standard de litere pentru un test oftalmologic. Per total, vederea majorității participanților s-a apropiat de rezoluția care putea fi obținută cu PRIMA.
Până la sfârșitul studiului, majoritatea destinatarilor foloseau PRIMA acasă pentru a citi litere, cuvinte și numere. Din 32 de persoane chestionate, 22 au declarat că gradul lor de satisfacție a fost mediu spre ridicat.
Citire lentă
Cu toate acestea, un chestionar despre calitatea vieții zilnice a utilizatorilor nu a relevat îmbunătățiri generale semnificative. Un cercetător specializat în degenerarea retiniană care lucrează la tratamente pentru pierderea vederii și care a dorit să rămână anonim pentru a evita represaliile, a vorbit cu Nature și și-a exprimat îngrijorarea că antrenamentul vizual intensiv și motivația de a fi primit un dispozitiv medical interesant ar fi putut duce la rezultate îmbunătățite ale testelor. Aceștia au spus că rezultatele ar fi fost mai robuste dacă s-ar fi demonstrat câștiguri în comparație cu un grup placebo randomizat care a primit ochelarii și protocoalele de antrenament, dar nu și implantul.
Și Holz recunoaște că sistemul actual are limitări și spune că se așteaptă ca implanturile viitoare să fie mai eficiente. „Cu această primă descoperire majoră este un punct de plecare pentru îmbunătățiri ulterioare”, spune el.
O altă preocupare este acuitatea maximă pe care o poate atinge dispozitivul actual. Sistemul PRIMA are doar 381 de pixeli, fiecare cu o suprafață de 100 de micrometri pătrați. Iar Holz recunoaște că citirea utilizatorilor „nu este rapidă, fluidă”. Viziunea oferită este, de asemenea, alb-negru, nu color.
Holz spune că Daniel Palinker, fizician la Universitatea Stanford din Palo Alto, California, care a proiectat inițial dispozitivul, are idei despre cum să se obțină într-o zi și o vedere cromatică. Un dispozitiv de generație următoare, mai mare decât PRIMA și plin de pixeli mai mici, ar trebui să permită o acuitate vizuală mai bună. „Este începutul unei călătorii”, spune Holz.
Deși dispozitivul a fost testat la persoane cu degenerare maculară (DMLV), acesta ar putea ajuta și la restabilirea vederii la persoanele afectate de alte afecțiuni în care celulele fotoreceptoare mor, dar alți neuroni retinieni rămân funcționali, cum ar fi retinita pigmentară.
Implanturile retiniene nu sunt singura abordare dezvoltată pentru această problemă. Alți cercetători explorează utilizarea terapiilor cu celule stem pentru regenerarea fotoreceptorilor ; terapiile optogenetice, în care proteinele sensibile la lumină sunt introduse în celulele retiniene rămase; și chiar implanturile care sunt inserate în cortexul vizual al creierului.
„Este un spațiu dinamic imens și există o mulțime de abordări acum”, spune Holz.
