ÎN SERBIA SE PREDĂ ”LA SIMULTANE”

ÎN SERBIA SE PREDĂ ”LA SIMULTANE”

Din cauza lipsei profesorilor de limba română,

ÎN SERBIA DE PREDĂ ”LA SIMULTANE”

 Încet, cu pasiune pentru profesie, cu prețuire pentru limba română, cu răbdare, cu perseverență… Cam așa s-ar descrie modul în care se țin cursurile de limba română pentru etnicii români din Serbia. Zilele trecute am discutat cu Diana Solkotovic, una dintre profesoarele care predau limba română pentru copiii și adulții din Serbia de Răsărit, care îi ajută nu doar să comunice între ei în limba română, ci și să scrie și să citească, mijlocindu-le astfel accesul către cultura românească la Centrul Cultural de la Kladovo.

 

T.R. – La ce nivel de instruire sunt copiii cu care lucrați acum?

11009122_352489908288856_3508043019368791062_nProf. Diana Solkotovic: Depinde din ce punct de vedere ne uităm la asta. Pentru că sunt copii care nu vorbesc acasă deloc românește, sunt copii care vorbesc tot timpul și sunt copii care au auzit vorbind românește. Și atunci lucrăm la trei niveluri, într-o singură grupă.

Cum s-ar spune, lucrați la simultane… Și cei mari?

Cei mari, am început ieri cu grupa de începători și astăzi (5 martie 2014 – n.r) i-am avut pe cei avansați.

Cum sunt cei mari care, adulți fiind, sunt începători?

Începem cu alfabetul, deoarece, chiar dacă știu să vorbească în graiul de pe-aici, nu știu să citească și să scrie. Și asta e cea mai mare problemă. Așa, de înțeles, este mult mai ușor. Dar de scris și de citit e greu.

Chiar lucrați ca la clasa I, cu bucle, cu bastonașe…

Nu chiar așa, pentru că alfabetul latin se învață și aici în clasa a II-a, dar nu este cel oficial, aici e alfabetul chirilic. Dar exact așa… A, Ă, Î… Când se folosește, cum se citește… De ce se citește… Exact ca la clasa I.

Care este vârsta celor care participă la grupa de ”adulți începători”?

Au fost ieri între 17 și 50 de ani.

10639640_352784868259360_2397447494837167896_nSimt ei nevoia să vină să învețe? Dvs. ca profesor, vă dați seama cel mai bine când un om își dorește să învețe, are setea de a ști…

În primul rând, asta putem să o spunem, fiindcă e liniște în sală. Nimeni nu găsește să își scoată telefonul sau să vorbească cu vecinul. Cred că acesta e răspunsul. Ieri nu a spus nimeni o vorbă ne-ntrebat. Lucrurile astea nu au de unde să le știe dacă nu le-au făcut la școală. Și, ca să-nveți limba trebuie totuși să înveți să citești și să scrii.

Cei care sunt la grupa de avansați?

La grupa de avansați sunt liceenii cu care am făcut și anul trecut. Și poate că or să mai vină și cei care au fost aici la curs anul trecut, care au făcut deja câteva luni.

Deci ei au deprinderea de a scrie și de a citi…

Da, la ei facem îmbogățirea vocabularului. Ei au noțiunile fundamentale, nu numai să citească și să scrie sau să se descurce în anumte situații. Dar faptul că liceenii, nu toți, o parte, vor să se ducă la facultate în România, știu că trebuie să aibă mai mult decât noțiunile de bază.

Cum credeți că vor evolua aceste cursuri de limbă română în partea de răsărit a Serbiei? Cum credeți că s-ar putea dezvolta?

S-ar putea dezvolta în momentul în care am avea cadre. Suntem foarte puțini. Suntem trei profesori. La Zaicear, la Kladovo și înspre Pojarevaț este un profesor venit din Voivodina. În rest, nimic. E foarte complicat cu cadrele. În momentul în care ar fi un curs, așa cum e aici, la dl. Tihan, înființat în fiecare localitate mai mare unde sunt români, ar fi foarte complicat.

Copiii cu care lucrați sunt doar din Kladovo sau vin și din împrejurimile localității?

Vin și din împrejurimi, din satele din jur. Satele nu sunt la depărtare mare și atunci se poate. Îmi spunea dl. Tihan că vom începe și în satele din jur, unde au cerut părinții. Dar o să mă deplasez eu, nu trebuie să se deplaseze copiii sau cursanții.

De unde aveți fonduri pentru aceste deplasări?

Este un proiect, ca și acesta, care asigură finanțarea. De la departament (Departamentul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni – n.r.).

(pentru Timp Românesc a consemnat C. Angheluță)