În februarie, România a înregistrat cel mai ridicat nivel al indicelui armonizat al prețurilor de consum (un indicator al inflației care permite comparații ale inflației la nivel european) din UE, de 7,1%, fiind urmată de Islanda (5,3%). Cele mai mici rate ale inflației le-au avut Letonia, Danemarca și Italia (sub 1% fiecare), potrivit Eurostat. Trebuie menționat că, din cauza obiceiurilor de consum naționale, care diferă de la o țară la alta, și inflația este calculată diferit.
În România, INS ia în calcul atât prețurile de la raft, cât și ponderea respectivelor produse în coșul de consum (care dau tiparul, modelul cultural de consum sau nivelul de dezvoltare economică). Cele mai mari schimbări cu privire la importanța pe care o acordăm elementelor din lista INS sunt: plata hotelurilor în vacanțe (care a crescut de 72 de ori în 10 ani), urmate de îmbrăcăminte (în special țesături, unde ponderea cheltuielilor în coșul de consum a crescut de 8 ori), mașini de spălat și lapte (ponderi mai mari cu de peste 3 ori).
Cele mai mari scăderi ale ponderilor în coșul de consum sunt la zahăr, pâine, călătorii cu trenul al căror impact în consum s-a redus la aproape jumătate față de 2013.
Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Anual se analizează și actualizează structura cheltuielilor efectuate de populaţie.
În luna decembrie 2023, Cehia avea cea mai mare inflația în UE, România fiind pe locul al doilea.
