Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat președintelui României propunerile de numire în funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public:
Cristina Chiriac – pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Marius Voineag – pentru funcția de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Ioan-Viorel Cerbu – pentru funcția de procuror-șef al DNA
Marinela Mincă – pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA
Marius-Ionel Ștefan – pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA
Codrin-Horațiu Miron – pentru funcția de procuror-șef al DIICOT
Alex-Florin Florența – pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT
Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Radu Marinescu a prezentat și o serie de argumente pentru care a decis să meargă mai departe cu cele trei propuneri care au primit aviz negativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii – Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gil-Julien Grigore-Iacobici.
Despre procurorul Cristina Chiriac, ministrul Justiției spune că proiectul de management a evidențiat, în mod explicit, ”o abordare sistemică” a Ministerului Public, având în vedere atât structurile specializate, cât și parchetele nespecializate, cu identificarea unor disfuncționalități reale și a unor direcții concrete de intervenție.
Cu privire la Marinela Mincă, ministrul precizează că observația Secției de procurori privind presupusa lipsă de cunoaștere concretă a realităților DNA ”nu reflectă ansamblul proiectului de management și experiența” acesteia.
În cazul lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, ministrul Justiției menționează că analiza proiectului de management și răspunsurile oferite în cadrul interviului au confirmat că acesta are o înțelegere solidă a priorităților strategice ale DIICOT și a măsurilor necesare pentru implementarea acestora.
De asemenea, ministrul a decis să meargă mai departe cu propunerile și în cazul lui Alex Florența și Marius Voineag, fără aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit legii, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
