A fost aprobată prin hotărâre de guvern Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Prin îndeplinirea acestui jalon de reformă, România primește undă verde pentru fonduri PNRR de peste 972,4 milioane de euro, bani care vor intra în economie și vor susține investiții importante pentru sute de comunități. Explică Guvernul demis.
„Astăzi, România a îndeplinit un jalon de reformă foarte important pentru PNRR, în valoare de aproape un miliard de euro. Adoptarea strategiei dă undă verde pentru ca acești bani să intre în economia României și să susțină investiții vitale pentru sute de comunități. În același timp, România stabilește un cadru clar de acțiune pentru protejarea biodiversității: fiecare măsură are instituții responsabile, termene, potențiale surse de finanțare și indicatori de rezultat”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Strategia stabilește pentru perioada 2026–2030 un cadru unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității României. Documentul include 11 obiective naționale, construite în jurul conservării și restaurării ecosistemelor, reducerii riscului de dispariție a speciilor, utilizării responsabile a resurselor naturale și consolidării capacității instituționale, științifice și financiare.
Strategia include și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității, care transformă obiectivele generale în măsuri concrete și verificabile. Pentru fiecare acțiune sunt stabilite instituțiile responsabile, termenele de implementare, potențialele surse de finanțare, indicatorii de performanță și rezultatele așteptate.
Printre principalele direcții de intervenție se numără restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor, consolidarea managementului ariilor naturale protejate, refacerea conectivității ecologice și combaterea speciilor alogene invazive.
Restaurarea ecosistemelor contribuie direct la reglarea circuitului apei, reducerea efectelor secetei și inundațiilor, stocarea carbonului, polenizare și menținerea fertilității solurilor. Protejarea biodiversității are astfel efecte directe asupra siguranței comunităților, agriculturii, economiei și calității vieții.
Un element esențial este integrarea biodiversității în deciziile din agricultură, silvicultură, energie, transporturi și infrastructură. Astfel, efectele asupra naturii vor fi luate în considerare încă din etapa de planificare a investițiilor și a politicilor publice.
Progresele în implementarea strategiei vor fi monitorizate periodic, pe baza indicatorilor de performanță. Evaluările intermediare vor permite identificarea dificultăților și adaptarea măsurilor în funcție de rezultatele obținute și de evoluția stării biodiversității.
România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte. Strategia valorifică acest patrimoniu natural și aliniază politicile naționale la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Strategia pentru o mai bună reglementare
Tot în ședința din 23 iulie 2026, Guvernul a aprobat Strategia pentru o mai bună reglementare 2026 – 2034, care stabilește, pentru următorii ani, modul în care sunt pregătite, consultate și evaluate deciziile publice.
Strategia este coordonată de SGG și angajează întreaga administrație centrală. Implementarea se realizează printr-un plan de acțiune cu măsuri, termene, responsabili și indicatori, monitorizat periodic.
Strategia continuă reformele asumate prin PNRR și aliniază România la standardele Comisiei Europene și ale OCDE în materie de o mai bună reglementare, anunță Executivul demis.
Deciziile publice vor fi fundamentate pe date și pe evaluarea impactului, iar părțile interesate vor fi implicate încă din etapele timpurii ale procesului decizional.
Strategia întărește rolul consultării publice în procesul decizional. Platforma informatică ”e-consultare.gov.ro” devine punctul unic de acces la toate consultările publice ale administrației centrale. În acest sens, în mod concret:
- cetățenii și mediul de afaceri vor găsi într-un singur loc toate proiectele de acte normative aflate în dezbatere publică;
- consultarea va începe mai devreme, încă din faza de definire a problemelor și a soluțiilor, nu doar la finalul procesului;
- contribuțiile primite și modul în care au fost valorificate vor fi publicate și urmărite sistematic;
- inițiativele normative vor putea fi urmărite de la planificare, prin Planul Anual de Lucru al Guvernului, până la adoptare;
- performanța consultării publice va fi măsurată prin date publice, disponibile în tabloul de bord al platformei.
Guvernul a încălcat Codul Administrativ
Guvernul demis este lăsat să se joace iresponsabil de-a guvernul cu puteri depline, cu consecințe incalculabile dar dezastruoase, susține, într-o postare pe Facebook, avocatul Toni Neacșu.
”Ambele hotărâri de Guvern adoptate referitoare la două Strategii Naționale (a biodiversității 2026-2030 și pentru o mai bună reglementare 2026-2034) sunt documente de politică publică, care îi sunt interzise în mod expres de art. 37 alin 3 din Codul administrativ. Guvernul demis, delegitimat prin retragerea încrederii Parlamentului, nu mai reprezintă politic pe nimeni, este doar temporar un simplu administrator și categoric nu poate lua decizii cu efecte care vizează perioade lungi, până în 2030 sau chiar 2034.
Pe lângă acestea Guvernul demis a mai adoptat încă cel puțin două HG-uri care de asemenea sunt politici publice noi și pentru care în mod expres Consiliul Legislativ i-a trimis avize negative, exact cu motivarea că depășeșc atribuțiile limitate ale unui guvern aflat în situația art. 110 din Constituție.
Toate aceste hotărâri de Guvern sunt acte administrative normative care pot fi atacate, suspendate și anulate în contenciosul administrativ.
Caracterul lor nelegal nu se va acoperi niciodată, nici după ce vom avea un guvern plin, pentru simplul considerent că sunt emise de o autoritate publică cu încălcarea competenței, astfel încât vor putea fi atacate oricând.
Așa cum chiar Consiliul Legislativ somează mereu Guvernul, în numeroasele avize negative prin care încearcă să-l determine să nu încalce legea, potrivit art. 37 alin 3 din Codul administrativ, un Guvern demis, pe lângă ordonanțe de urgență, ordonanțele simple și proiecte de legi, nu poate emite nici Hotărâri de Guvern prin care se promovează politici publici noi ori care depășeșc limitele necesare strict pentru administrarea treburilor publice.
Situația actelor adoptate în ședința de guvern de astăzi (n.n. – joi 23 iulie 2026) este cu atât mai gravă cu cât este vorba despre îndeplinirea unor obligații în cadrul PNRR, cărora le sunt alocate sume de peste 1 miliarde de euro.
Soluția corectă e aceeași: fie documentele sunt trimise către Parlament pentru a fi adoptate în regim de urgență drept legi, fie – dacă există responsabilitate- clasa politică, în frunte cu președintele Nicușor Dan, formează rapid un nou Guvern care își poate angaja răspunderea pe întreg pachetul legislativ restant. Cert este că prelungirea funcționarii actualului guvern demis ne va arunca în haos”, a explicat avocatul pe Facebook.
