Conferința internațională „Play Your Cards Right: construim comunități mai puternice în fața adicției de jocuri de noroc”, desfășurată la București, a marcat încheierea unui proiect european de pionierat, coordonat de specialiști din România: proiectul “Play Your Cards Right”.
Organizat de Asociația Educație pentru Viața Reală (AEVR), împreună cu Asociația Aliat pentru Sănătate Mintală, evenimentul a reunit specialiști din România, Croația, Spania și Portugalia, în jurul unor idei esențiale: dependența de jocuri de noroc reprezintă o gravă problemă de sănătate publică, are nevoie de o abordare multidisciplinară și de politici publice care să prevină adicția și să încurajeze recuperarea persoanelor afectate.
O criză tăcută, cu resurse umane insuficiente
Dependența de jocuri de noroc este una dintre cele mai prost documentate probleme de sănătate publică din România. Din statisticile existente în spațiul public, majoritatea din zona industriei și cea financiară, aproximativ 1,1 milioane de români practică jocuri de noroc, iar circa 200.000 ar putea avea probleme de dependență, însă aceste cifre provin dintr-un studiu realizat în urmă cu aproape un deceniu. În paralel, fenomenul s-a extins accelerat în mediul online: românii au cheltuit în 2025 aproximativ 11,5 miliarde de lei pe platforme de gambling online, potrivit datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, dintr-un total de peste 17 miliarde de lei jucate de români. Mai grav este că 1 din 4 copii din România a participat deja la activități de tip joc de noroc, potrivit celui mai recent studiu ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs).
Amploarea fenomenului intră într-un contrast brutal cu resursele umane disponibile: datele proiectului PYCR arată că, la nivel european, doar 12 țări desfășoară sondaje naționale regulate pe acest subiect, iar 31% dintre serviciile sociale locale au la dispoziție un singur asistent social.
Bunăstarea financiară, o cheie adesea ignorată a sănătății mintale
Unul dintre punctele importante ale conferinței a fost sublinierea legăturii directe dintre bunăstarea financiară și sănătatea mintală, o conexiune subestimată în abordările tradiționale, dar esențială pentru o intervenție eficientă. Stresul financiar cronic generează anxietate, izolare socială și stări depresive, afectând deopotrivă adulții și copiii care cresc în familii cu probleme financiare. În context de gambling, efectul devine un cerc vicios: adicția erodează rapid bunăstarea financiară, iar stresul rezultat alimentează comportamentul adictiv.
Tocmai de aceea, una dintre contribuțiile majore ale proiectului “Play Your Cards Right” a fost formarea unor specialiști care au competențe mixte. Acești profesioniști nu mai trimit persoana afectată de la un specialist la altul, ci o pot însoți într-un proces integrat de recuperare, care include sprijin clinic și psihologic, dar și intervenție concretă pentru restabilirea echilibrului financiar, gestionarea datoriilor și prevenirea căderii în disparitate socială.
„Complexitatea situației unei persoane se potrivește rar cu o singură disciplină profesională. Problemele legate de gambling ajung la ușa practicienilor în straturi – stresul financiar împletit cu conflictul familial, rușinea alături de ambivalență, izolarea care amplifică suferința”, a explicat Silvia Mișu, manager de proiect.
Printre invitații de la conferința de la București, s-au numărat și reprezentanți ai autorităților publice. Astfel, Vlad Soare, președinte Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, a punctat faptul că nu este de acord cu sintagma “joc responsabil” și a făcut un apel la cei peste 100 de profesioniști din sală, transmitând că autoritătile și instituția condusă de el se bazează pe aceștia pentru o mai bună înțelegere a fenomenului de gambling. Acesta și-a afirmat deschiderea de a susține proiecte relevante pe acest subiect, prin liniile de finanțare deschise de ONJN.
Diana Stoica, deputat și inițiatoarea proiectului “Fără păcănele lângă școli”, a spus că statul este responsabil pentru sănătatea mintală a românilor și că există demersuri foarte bune, precum cel care interzice reclamele la jocuri de noroc sau care dă putere și autorităților locale în problematica sălilor de jocuri de noroc, dar că acestea sunt încă la început și mult în urmă față de alte țări europene.
