Indicele Global al Păcii în pandemie: violență și instabilitate politică

Indicele Global al Păcii în pandemie: violență și instabilitate politică

Institutul pentru Economie și Pace a publicat în iunie indicele global al păcii pentru anul 2020/21, ridicând temeri cu privire la creșterea violențelor, atât în rândul populației cât și al autorităților statelor.

Anul trecut, 14.871 de proteste violente și revolte au avut loc la nivel global, înregistrând o creștere de 10% în rândul actelor de violență față de anul precedent. Cea mai mare deteriorare a păcii a avut loc în Belarus, stat aflat sub conducerea autoritară a lui Alexandr Lukașenko, considerat de mulți ca fiind „ultimul dictator al Europei”.

O veste bună pe anul 2020, în schimb, o reprezintă reducerea la nivel global a conflictelor militare. Cu toate acestea, de patru ori mai multe state au experimentat o creștere a demonstrațiilor civile violente, conform raportului, analizat de Sorin Dojan, stagiar Europa Liberă România.

Pandemia a jucat un rol important în creșterea acestora. O mare parte se datorează măsurilor stricte de carantinare luate de statele din jurul lumii, la care se adaugă valurile de atacuri xenofobe și rasiste îndreptate către comunitatea asiatică.

Per total, 158 de țări au înregistrat cel puțin un incident violent datorat pandemiei și politicilor din spatele acesteia. Un număr semnificativ dintre demonstrațiile violente au avut loc în Europa, în state precum Olanda, Spania, Italia și Germania. Principalele acte de violență au inclus luptele dintre protestatari și forțele de ordine, cât și distrugerea sau vandalizarea diferitor proprietăți publice.

Barbara Krahé, autorul cărții intitulate „Psihologia socială a agresivității”, ne explică motivele din spatele creșterii violențelor la nivel global.

„Pandemia a adus provocări fără precedent în viețile oamenilor, punându-le în pericol sănătatea, resursele economice, libertatea de mișcare și – nu în ultimul rând – relațiile lor sociale”, a susținut aceasta într-un blog.

Conform acesteia, incertitudinea și lipsa capacității oamenilor de a controla viitorul, alături de măsurile de distanțare socială și o listă cumulativă de frustrări au contribuit la crearea unui mediu predispus reacțiilor violente.

Europa Liberă analizează și impactul pe care creșterea violențelor l-a avut asupra democrației la nivel global.

Violența și tensiunile civile în Europa de Est

Măsurile luate de state pe durata pandemiei, alături de o putere sporită a autorităților, au dus la creșterea violențelor și au afectat percepția oamenilor cu privire la cum se manifestă democrația într-un stat.

În Europa de Est, militarizarea carantinei în timpul primului val de COVID-19 i-a forțat pe oameni să aleagă între a sta forțat în locuințele lor sau a ieși din casă, cu riscul de a fi amendați de către poliție.

Dr. Rachel Kleinfeld, membru al Carnegie Endowment for International Peace, explică tendințele autoritare ale liderilor politici din Europa de Est. „Ceea ce am constatat a fost că, atunci când țările ieșeau de sub jugul autocrației, liderii acestora nu doreau cu adevărat ca acestea să facă tranziția către democrație. De fapt, nu au vrut să-și supună puterea în fața electoratului. Așa că au adoptat tertipuri de capcane menite să împiedice procesul democratic”, a spus aceasta într-un interviu pentru Carnegie Endowment.

Ca urmare, multe dintre regulile impuse pe parcursul următoarelor valuri de coronavirus au fost, fie respectate parțial, fie ignorate, sporind confuzia, frustrările și, implicit reacțiile agresive ale oamenilor.

Violențele din Belarus

În Belarus, suprimarea violentă din partea statului a protestelor anti-Lukașenko de anul trecut a dus la cea mai drastică reducere a păcii în Europa și a doua cea mai drastică din lume. Anul trecut, Belarus a trecut prin cele mai ample proteste anti-guvernamentale din istoria sa, ca reacție la alegerile prezidențiale, considerate de mulți ca fiind fraudate.

În schimb, protestele și suprimarea violentă a acestora au avut un impact pozitiv asupra culturii democratice a oamenilor: i-a forțat să se informeze și să se implice mai mult în politică, erodând astfel autoritatea liderului de la Minsk.

„Suntem convinși că totul se va schimba. Credem în victoria noastră. De aceea vom ieși în stradă în fiecare zi”, declara o protestatară belarusă pentru BBC, în august 2020.

Impactul măsurilor draconice de carantinare și a violenței se resimte asupra instituțiilor și proceselor democratice din această regiune. Conform studiului anual publicat de The Economist Intelligence Unit, indicele democrației din Europa de Est, regiune care se confruntă cu un deficit democratic încă de la iesirea de sub influența Cortinei de Fier, a scăzut de la 5.42 in 2019 la 5.36 în 2020.

Statele africane și cele din Orientul Mijlociu, între dictatură și violență excesivă

Pandemia a ușurat munca autorităților din statele autoritare în implementarea unor măsuri de urgență menite să limiteze drastic interacțiunile sociale.

În Africa, conform Indicelui Păcii, autoritățile au folosit excesiv forța și au acționat violent în a suprima orice formă de nerespectare a măsurilor pandemice.

În Kenya, poliția a omorât șapte oameni în încercarea de a impune interdicții cu privire la părăsitul locuințelor. În Africa de Sud, o situație similară a avut loc când o persoană a fost ucisă de armată fiindcă a încălcat măsurile de urgență.

Violențele în multe dintre statele africane coincid cu o reducere drastică a indicelui democratic în zonă. Africa sub-sahariană a înregistrat în 2020 o scădere de aproximativ 0.1 față de 2019, ajungând la 4.16, cea mai scăzută valoare înregistrată din 2006 încoace. Atunci, regiunea africană înregistra o medie a scorurilor statelor de 4.24.

În Orientul Mijlociu, patru state ocupă ultimele locuri în clasamentul țărilor, înregistrând cel mai scăzut nivel al păcii la nivel mondial: Irak (159), Siria (161), Yemen (162) și Afganistan (163).

Statele Unite: impact pozitiv al violențelor asupra democrației

În Statele Unite, protestele Black Lives Matter rezultate de pe urma morții lui George Floyd, au atras atenția asupra practicilor abuzive ale poliției și au marcat schimbări ulterioare majore în politicile rasiale și de finanțare a forțelor de ordine.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dr. Daniela Nadj, cercetătoare la Institutul Britanic de Drept Internațional și Comparat, a explicat în detaliu schimbările pozitive pe care protestele BLM le-a adus din punct de vedere democratic.

„Cred că protestele au avut un impact destul de mare, în sensul că au evidențiat rasismul instituționalizat, în special în cadrul forțelor de ordine. Acestea au scos în evidență brutalitatea poliției împotriva minorităților etnice, în special împotriva bărbaților afro-americani”, a declarat aceasta.

„Cred că, acum, odată cu schimbarea în actuala conducere, președintele Joe Biden va fi mai deschis să asculte unele dintre grijile acestor protestatari. E posibil să vedem o schimbare a modului în care poliția este finanțată la nivel federal, cât și o monitorizare mai atentă cu privire la cum sunt cheltuiți acei bani. Protestele au evidențiat, totodată, problema militarizării forțelor de ordine. Poate că poliția va face un pas înapoi, împreună cu o schimbare a modului în care forțele de ordine sunt instruite”, a continuat Dr. Nadj.

În urma morții lui George Floyd, protestele ample și deseori reprimate violent de către forțele de ordine s-au soldat cu demisii în rândul poliției, desființarea departamentului de poliție din Minneapolis și arestarea și condamnarea ofițerilor implicați în moartea victimei.

Mai multe state, precum California, Nevada și Texas, au interzis metoda de arestare și sechestrare prin compresia gâtului – practică, de altfel, violentă și abuzivă.

Întrebată dacă protestele BLM au soluționat deficitul democratic din State, Dr. Nadj a ales un ton mai rezervat. „Cred că mai sunt lucruri de făcut. Cu siguranță, trebuie să existe schimbări la nivelul tuturor instituțiilor: în sistemul de justiție, la nivelul curților, dar și a modului în care poliția e finanțată de către guvern”, a explicat ea pentru Europa Liberă.

Tensiunile și clivajele de la nivelul societății i-au scos pe americani în număr masiv la vot. Conform statisticilor, mai mulți americani au votat în alegerile prezidențiale din noiembrie decât în oricare alte alegeri organizate în Statele Unite de la începutul secolului XX încoace.

Deficitul democratic în SUA, în schimb, se resimte. Conform Freedom House, indicele cu privire la drepturile și libertățile oamenilor a înregistrat o scădere continuă în ultimii 5 ani, de la 89 din 100 de puncte în 2016, la 83 în 2021.

Indicele Global al Păcii este realizat de Institutul pentru Economie și Pace și măsoară violența la nivel global. Acesta a fost lansat pentru prima dată în 2009. sursa: Romania.europalibera.org, foto commons.wikimedia.org