Proiectul de lege pentru înfiinţarea Comitetelor Românilor de Pretutindeni a fost dezbătut, ieri, la Senatul României de reprezentanți ai Comisiei românilor de pretutindeni şi asociaţiile din diaspora.În prezent, există peste 3 milioane de cetăţeni români în afara graniţelor ţării, iar numărul acestora este în creştere. Riscul de asimilare al acestora de către statele gazdă are un nivel din ce în ce mai crescut, iar crearea unui context legislativ care să faciliteze instituirea unor Comitete ale românilor din diaspora este necesară: ”Înfiinţarea acestor Comitete vine în întâmpinarea dezideratului României de a se apropia mai mult de cetăţenii sâi plecaţi peste graniţe şi de a întări legăturile cu aceştia şi dintre aceştia.”, a subliniat vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, Viorel Badea.
Reprezentanţii asociaţiilor înfiinţate în diaspora şi-au exprimat susţinerea în ceea ce priveşte formarea acestor punţi de legătură dintre autorităţile române, românii din diaspora şi autorităţile statelor gazdă.
“Acest proiect s-a născut din necesitatea noastră, a celor plecaţi din ţară. Sper ca în această lege să avem puncte commune în care cei din diaspora să regăsească un sprijin real“, a punctate preşedintele asociaţiei România-Lombardia” din Italia, Robert Răducescu.
Având în vedere contribuţia cetăţenilor români rezidenţi în străinătate la stabilirea economico-financiară a României şi a promovării imaginii statului român în statele de reşedinţă, precum şi obiectivul României de a se implica în sprijinirea diasporei româneşti, senatorul Nicolaie Vlad Popa a evidenţiat că “România trebuie să acţioneze liber, în care politicul este exclus, astfel încât să respectăm drepturile minime ale oamenilor plecaţi din ţară printr-o modalitate care implică nişte costuri minime”.
În cadrul dezbaterii, parlamentarii şi reprezentanţii asociaţiilor au subliniat că România are nevoie de înfiinţarea acestor Comitete în întâmpinarea nevoii diasporei de a stabili o comunicare directă şi mai eficientă, prin canale oficiale, cu autorităţile române: “Aceste Comitate trebuie să fie formate din oamenii care trăiesc în mijlocul comunităţii şi care cunosc problemele oamenilor din diaspora. Sunt foarte mulţi români implicaţi în diferite asociaţii, însă avem nevoie de ajutor. Diaspora trebuie susţinută. România trebuie să ia atitudine faţă de românii plecaţi în străinâtate. Românii trebuie reprezentaţi, acest lucru şi-l doresc toţi, iar acest proiect de lege trebuie aprobat de autorităţi pentru ca legătura cu oamenii si problemele lor să fie cât mai închegată. Ne lovim de probleme de imagine, de discriminare, de numeroase acuze rasiste în presa europeană. Cred că este ommentul să facem ceva măcar pentru copiii nostri, pentru imaginea lor. Adevărata faţă a României numai noi o ştim şi numai noi putem sa avem grija de ea şi de promovarea ei”, a reliefat preşedintele asociaţiei culturale române „Decebal-Traian” din Roma.
Dezbaterea a vizat şi subiectul comunicării dintre ambasadele României şi cetaţenii români din străinătate. În context, s-au semnalat numeroase disensiuni, românii exprimându-şi dorinţa de a primi mai multe informaţii de la autorităţile române: “Ne dorim mai multe legături între noi şi cei care ne reprezintă în teritoriu. Ambasada din Stockholm nu are pagina web acutalizată, iar cetăţenii români cer susţinere asociaţiilor. Aceste asociaţii trebuie să participe la formarea Comitetelor din diaspora”, a susţinut un reprezentat al Asociaţiei Româneşti “Unirea” din Suedia.