Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Studiul a testat opinia românilor față de 12 valori descrise printr-o serie de afirmații față de care participanții la sondaj și-au putut exprima acordul total sau parțial, respectiv dezacordul total sau parțial.
Topul valorilor umane în funcție de acordul total sau parțial pentru fiecare dintre cele 12 afirmații
- Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 89.4%
- Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 88.6%
- Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 84.0%
- Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 80.7%
- Prea multă libertate duce la haos în societate – 76.9%
- Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 75.3%
- Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 74.9%
- Binele societății este mai important decât succesul individual – 73.3%
- Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 69.7%
- Poți fi o persoană bună și fără religie – 68.4%
- Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 59.1%
- Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 48.2%
Topul valorilor umane în funcție de acordul total (intensitate ridicată) față de fiecare dintre cele 12 afirmații
- Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 73.6%
- Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 72.1%
- Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 63.0%
- Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 59.0%
- Prea multă libertate duce la haos în societate – 57.4%
- Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 53.3%
- Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 53.1%
- Poți fi o persoană bună și fără religie – 52.1%
- Binele societății este mai important decât succesul individual – 44.6%
- Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 41.6%
- Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 31.8%
- Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 28.7%
Concluziile principale ale cercetării „Valori umane în societatea românească”
1. Societate percepută ca materialistă, dar cu aspirații morale diferite
Românii descriu societatea ca fiind dominată de bani și statut, însă propriile răspunsuri pe itemi normativi indică o aspirație clară spre moralitate, muncă și corectitudine. Rezultă o ruptură tipică societăților cu deficit de încredere, între percepția negativă despre ceilalți și auto-reprezentarea pozitivă.
2. Stabilitatea este valoarea latent dominantă
Dincolo de formulările explicite, răspunsurile converg către o preferință puternică pentru securitate, predictibilitate și evitarea riscului. Aceasta structurează atitudinile față de economie, libertate și schimbare socială. România apare ca o societate defensivă, nu aspiratională.
3. Individualism pragmatic, nu ideologic
Există susținere pentru autonomie personală (descurcare, responsabilitate individuală), dar aceasta nu este una liberală clasică, ci una de tip „te descurci pentru că nu te ajută sistemul”. Este un individualism de necesitate, nu de convingere.
4. Dualitatea libertate vs. ordine este nerezolvată
Românii susțin simultan libertatea individuală și ideea că prea multă libertate produce haos. Această coexistență indică un profil valoric ambivalent, predispus la acceptarea rapidă a măsurilor restrictive dacă sunt justificate prin stabilitate.
5. Meritocrația este o credință aspirațională, nu bazată pe experiență
Majoritatea cred că succesul se poate obține prin muncă, însă această credință coexistă cu percepția că oamenii profită unii de alții și că „descurcăreala” este importantă. Avem o meritocrație idealizată, dar slab susținută de experiența socială.
6. Religia rămâne un pilon simbolic, dar nu exclusiv
Credința este puternic asociată cu moralitatea, însă există și acceptarea ideii că poți fi moral fără religie. Asta indică o tranziție de la religiozitate normativă la religiozitate culturală, mai ales în segmentele educate și urbane.
7. Modernizare acceptată condiționat
Datele arată deschidere către adaptare și schimbare, dar cu rezistență semnificativă legată de pierderea tradițiilor. România nu respinge modernitatea, dar o negociază, ceea ce indică un model de modernizare conservatoare, nu disruptivă.
8. Nivel ridicat de neîncredere socială generalizată
Percepția că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți indică un nivel capital social scăzut în rândul românilor. Acest lucru explică preferința pentru stabilitate, reticența față de risc și atașamentul față de structuri de control.
9. Clivajele electorale sunt mai degrabă de intensitate decât de direcție
Diferențele între electoratele partidelor există, dar nu schimbă radical ierarhia valorilor. Electoratele mainstream (PSD, PNL) sunt mai orientate spre stabilitate și tradiție. Electoratul USR este mai deschis către schimbare și autonomie individuală. Electoratul AUR combină conservatorismul moral cu neîncrederea socială ridicată. Rezultă un sistem relativ omogen valoric, cu variații de accent, nu de paradigmă.
10. Clivajul real este socio-demografic: educație și vârstă
Cele mai consistente diferențe apar între tineri și vârstnici (mai multă deschidere, risc, autonomie în cazul tinerilor, respectiv mai multă preferință pentru stabilitate și ordine în cazul vârstnicilor). La fel de relevant este clivajul educație ridicată vs. educație scăzută (mai mult individualism liberal și relativizare a religiei în cazul persoanelor cu educație superioară, respectiv mai mult tradiționalism în cazul persoanelor cu educație primară). De asemenea, contează și clivajul urban mare care susține modernizarea vs. rural care are o apetență ridicată pentru valori conservatoare. Aceste clivaje indică o polarizare lentă între România tradițională și România modernizată, cu potențial de accentuare în timp.
În baza datelor, putem identifica 5 tipologii valorice
1. TRADIȚIONALIȘTII DEFENSIVI: stabilitatea este absolut prioritară, ordinea socială prevalează asupra libertății, religia este fundament moral central, regulile neîncrederea în ceilalți este ridicată și rezistența la schimbare mare. Acest segment operează într-un univers perceput ca instabil și periculos. Valorile sunt organizate în jurul protecției și conservării. Acceptă ideea meritului, dar nu crede pe deplin în funcționarea corectă a sistemului. Este un segment social caracterizat prin vârstă ridicată, educație scăzută sau medie, provine din rural și urbanul mic și este suprareprezentat în electoratul partidelor tradiționale și conservatoare.
2. PRAGMATICII DE SUPRAVIEȚUIRE: accentul pe „descurcăreală” și adaptare, acceptarea competiției dure și a lipsei de corectitudine, neîncrederea foarte mare în ceilalți, individualismul de necesitate, căutarea stabilității percepută însă drept dificil de atins. Este segmentul care internalizează cel mai mult ideea că „regulile nu funcționează”. Sunt cetățeni care se bazează pe un cod de adaptare oportunistă la un sistem perceput ca nedrept, un segment în care se observă cea mai mare disonanță între valori declarate (corectitudine, muncă) și strategii percepute ca eficiente (descurcăreală). Din punctul de vedere al profilului socio-demografic, sunt persoane cu vârstă activă (30-59 de ani), cu educație medie, din urbanul mic și zonele periurbane, distribuiți relativ echilibrat în toate spectrele politice.
3. INDIVIDUALIȘTII ASPIRAȚIONALI: credința puternică în merit și muncă, acceptarea riscului și a mobilității sociale, autonomie personală, relativizarea religiei și deschiderea către schimbare. Acest segment vede societatea ca imperfectă, dar reformabilă, fiind ancorat în narațiunea progresului personal. Pe de altă parte, sub presiune (crize), persoanele din acest segment pot migra rapid spre stabilitate și protecție. Profilul socio-demografic al acestui segment este format din tineri și adulți tineri, persoane cu educație medie și superioară, din urbanul mare.
4. COMUNITARIENII MORALI: binele colectiv este central, moralitatea este importantă (adesea legată de religie, dar nu exclusiv), solidaritatea socială este o prioritate, libertatea trebuie echilibrată de responsabilitate, dar nivelul de încredere socială este moderat. Acest segment încearcă să reconcilieze individul cu comunitatea, fiind ghidat de etica echilibrului social, dar poate oscila între soluții de tip stat protector și responsabilitate individuală. Este un segment care acoperă vârste diverse, are educație medie și superioară, din urban și rural, și se regăsește la nivelul tuturor partidelor.
5. MODERAȚII AMBIVALENȚI: acordul simultan cu valori aparent contradictorii, libertate, dar și ordine, tradiție, dar și modernizare, merit, dar și scepticism, nivel mediu de implicare și reflecție. Este un segment tipic pentru societăți în tranziție, care funcționează pe baza compromisului și a adaptării contextuale, putând fi mobilizat în direcții diferite. Este un segment care acoperă toate vârstele, are un nivel mediu de educație, din urbanul mic și mare, cu opțiuni politice volatile.
Valori dominante în societatea românească
48.7% dintre participanții la sondaj consideră că în România de astăzi oamenii apreciază mai mult banii și statutul. 20.4% menționează familia și relațiile, 9.5% stabilitatea, 9.4% credința și tradițiile, iar 8.7% libertatea personală. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.4%.
Votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, angajații la stat cred cel mai mult că în România de astăzi oamenii apreciază mai mult banii și statutul. Votanții AUR și cei cu educație primară indică într-un procent mai mare decât media familia și relațiile ca valoare dominantă în societatea românească.
Acord afirmații: Valori umane
„Este mai important să fii descurcăreț decât corect„
Întrebați în ce măsură sunt de acord cu enunțul: „Este mai important să fii descurcăreț decât corect„, 28.7% dintre cei chestionați spun că sunt total de acord, 19.5% că sunt oarecum de acord, în timp ce 11.2% sunt oarecum împotriva și 38.3% total împotriva. 2.3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR și PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
„Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat„
41.6% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat„, în timp ce 28.1% sunt oarecum de acord. 10.2% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 14.9% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.2%.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație medie. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală.
„Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații„
Afirmația „Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații” întrunește acordul total al 59% dintre cei chestionați. 21.7% sunt oarecum de acord cu afirmația, 6.3% oarecum împotriva, iar 11.9% sunt total împotriva. 1.1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții USR și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, angajații din sectorul privat. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, angajații la stat.
„Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes”
Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația: „Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes„, 53.3% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord, 22% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.3% sunt oarecum împotriva și 16% total împotriva. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.4%.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PSD și PNL, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din mediul rural.
„Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert„
73.6% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert„, în timp ce 15% sunt oarecum de acord. 2.9% sunt oarecum împotrivă, iar 7% sunt total împotrivă. 1.5% nu știu sau nu răspund.
Persoanele de peste 60 de ani sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație primară.
„Prea multă libertate duce la haos în societate„
Afirmația „Prea multă libertate duce la haos în societate” întrunește acordul total al 57.4% dintre participanții la sondaj. 19.5% sunt oarecum de acord, 6.5% oarecum împotrivă, iar 12.9% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și femeile. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul privat.
„Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții„
Întrebați în ce măsură sunt de acord cu enunțul: „Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții„, 31.8% dintre cei chestionați spun că sunt total de acord, 27.3% că sunt oarecum de acord, în timp ce 10.3% sunt oarecum împotriva și 28% total împotriva. 2.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani.
„Credința este importantă pentru a avea o viață morală„
72.1% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Credința este importantă pentru a avea o viață morală„, în timp ce 17.3% sunt oarecum de acord. 4% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 5.7% sunt total împotriva. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.9%.
Votanții AUR sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București.
„Poți fi o persoană bună și fără religie„
Afirmația „Poți fi o persoană bună și fără religie” întrunește acordul total al 52.1% dintre cei chestionați. 16.3% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.4% oarecum împotriva, iar 24.4% sunt total împotriva. 1.9% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
„Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții„
Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația: „Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții„, 63% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 5.8% sunt oarecum împotriva și 8% total împotriva. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.2%.
Votanții AUR sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară.
„Binele societății este mai important decât succesul individual„
44.6% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Binele societății este mai important decât succesul individual„, în timp ce 28.7% sunt oarecum de acord. 8.6% sunt oarecum împotrivă, iar 13.8% sunt total împotrivă. 4.4% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții USR și bărbații. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară.
„Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți„
Afirmația „Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți” întrunește acordul total al 53.1% dintre participanții la sondaj. 21.8% sunt oarecum de acord, 6.1% oarecum împotrivă, iar 17.1% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.9%.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație medie, locuitorii din urbanul mare, angajații din domeniul public. Sunt împotrivă într-un procent mai mare decât media: votanții PSD, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
