Acasă America de Nord K. Iohannis: „Ţara mea e cea mai pro-americană ţară din Uniunea Europeană”

K. Iohannis: „Ţara mea e cea mai pro-americană ţară din Uniunea Europeană”

România este cea mai pro-americană ţară, din Uniunea Europeană, a declarat astăzi, preşedintele Klaus Iohannis. Aflat într-o vizită în Statele Unite, şeful statului a ţinut un discurs la Heritage Foundation,  unde a vorbit despre importanţa parteneriatului strategic, dintre România şi SUA.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele Klaus Iohannis a trecut în evidenţă evoluţia statului român pe parcursul celor 20 de ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic cu SUA, în 1997, perioadă ce a coincis, în mare parte, cu tranziţie României către un stat pe deplin democratic, membru al UE şi NATO.

,,Am obţinut, pe parcursul acestor 20 de ani, rezultate tangibile și progrese concrete prin care am dat substanță Parteneriatului nostru Strategic. România este acum unul dintre cei mai de încredere aliați NATO din Europa, un partener activ și angajat în eforturile de a asigura stabilitate, securitate și prosperitate în regiune și dincolo de aceasta’’, a afirmat Președintele României.

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre dimensiunea de securitate şi apărare a Parteneriatului Strategic, care a atins un nivel de excelenţă şi care are perspective puternice de dezvoltare, şi despre angajamentele comune pentru securitatea transatlantică şi în cadrul NATO. ,,Prezența trupelor americane în România, complementară prezenței înaintate a NATO pe Flancul Estic, este, pentru noi, cel mai puternic semnal de susținere și solidaritate din partea SUA. De aceea, salutăm decizia administrației Trump de a crește în mod substanţial finanțarea pentru Inițiativa Europeană de Reasigurare. Ea reprezintă o investiție foarte avantajoasă în apărarea noastră colectivă’’, a mai arătat preşedintele României.

Menţionând provocările curente din mediul de securitate internaţional şi regional, Preşedintele Klaus Iohannis a indicat necesitatea unei abordări strategice şi coerente, dublate de imperativul păstrării unităţii, atât în interiorul UE, cât şi în relaţiile UE-SUA. ,,Zona Mării Negre are un rol esențial important pentru securitatea transatlantică. Flancul estic al NATO trebuie tratat, în această logică, într-o manieră unitară, coerentă și întărită în mod adecvat, de la nord la sud, pe toate componentele principale – terestru, maritim și aerian’’, a adăugat șeful statului.

În discursul său, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, totodată, şi importanţa deosebită a dimensiunii economice a relaţiilor bilaterale, cât şi cea a relaţiilor interumane, atrăgând atenţia că includerea României în Programul Visa Waiver, aşteptată de toţi românii, ar reprezenta un catalizator pentru stimularea acestor paliere.

În cadrul dezbaterii au mai fost abordate și teme care au vizat semnificația contribuției României, prin facilitatea de la Deveselu, la sistemul NATO antirachetă, problematica partajării responsabilităților în cadrul Alianței, relația de parteneriat strategic România-Turcia, situația din Estul Ucrainei şi necesitatea respectării Acordurilor de la Minsk.

În concluzia intervenției sale, Klaus Iohannis a arătat că România este capabilă să acționeze ca un ,,hub’’ pentru promovarea agendei transatlantice comune în regiunea sa – la o răscruce strategică, la Marea Neagră, înţelegând foarte bine să acționeze ca furnizor de securitate în Europa și dincolo de aceasta. ,,În același timp, regiunea se bazează pe angajamentul continuat al SUA pentru securitatea sa. Pentru noi, sprijinul SUA înseamnă securitate, prosperitate, libertate, democrație și, nu în ultimul rând, garanția că România nu se va mai întoarce la o anumită sferă estică de influență”, a conchis Preşedintele Klaus Iohannis.

La rândul său, Edwin Feulner, președintele Heritage Foundation, a mulțumit României și președintelui Klaus Iohannis pentru faptul că țara noastră își asumă cu deplină responsabilitate și fermitate rolul de lider regional și pentru faptul că a făcut efortul de a contribui la securitatea transatlantică alocând 2% din PIB cheltuielilor de apărare.