Preşedintele României Klaus Iohannis susţine construirea unui Muzeu al Evreilor si Holocaustului la Bucureşti. Anunţul a fost făcut astăzi de şeful statului la finalul vizitei la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”.“Voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la București. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înființarea în România a unui Muzeu al Evreilor și Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând”, a precizat Klaus Iohannis.
Acesta a mai adăugat că un astfel de muzeu ar avea o “misiune foarte prezentă în societate: să vorbească despre libertate, despre drepturile omului și despre valorile europene. Un astfel de muzeu nu este o instituție a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă și arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranță, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranță, rasism, ură și discriminare reprezintă amenințări la adresa democrației”.
Şeful statului s-a arătat interesat şi de de numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuți oficial pentru actele lor curajoase: “Am aflat că România are, comparativ cu alte state din regiune, un număr foarte mic, doar aproximativ 60 de persoane, de „Drepți între Popoare”. Explicația este una istorică: în timpul comunismului, românilor li s-a ascuns această parte a istoriei recente. Ororile cădeau aproape întotdeauna în sarcina inamicilor, deci salvatorii români nu trebuiau să fie arătați, atâta timp cât autoritățile comuniste negau responsabilitatea locală la Holocaust”.
La finalul vizitei la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului ”Yad Vashem” din Ierusalim, președintele Iohannis, a afirmat: ”Vizita la Memorialului Martirilor și Eroilor Holocaustului Yad Vashem, la Memorialul Copiilor, de o unicitate aparte, reprezintă o experiență extrem de emoționantă și tulburătoare. Am adus aici un pios omagiu tuturor victimelor acestei mari tragedii a secolului XX. Nu cred că există semeni care să pășească aici și să nu interiorizeze ce a însemnat genocidul evreiesc. Holocaustul este unic și nu poate fi uitat, iar vizita de azi mi-a întărit convingerea că educația continuă reprezintă instrumentul fundamental pentru a evita astfel de crime odioase în viitor. Am văzut aici foarte multe obiecte donate de comunități sau organizații evreiești din România și am avut un sentiment de recunoștință, pentru că astfel am contribuit și noi la acest uimitor muzeu, am făcut ce am putut pentru ca memoria victimelor să nu se piardă. Am spus încă de la început că unul dintre obiectivele mandatului meu în privința memoriei națiunii este să apăr amintirea victimelor Holocaustului și evenimentele de astăzi confirmă această promisiune. O coincidență face ca în această zi, când am vizitat această mare casă a memoriei martirilor evrei, România să preia în mod oficial, într-o ceremonie care se desfășoară diseară la Berlin, președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Cele două momente de astăzi mai înseamnă, însă, un lucru foarte important. Înseamnă că noi, ca națiune, ne opunem ignorării deliberate a trecutului. Înseamnă totodată că nu ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate și responsabilitate. Dar nu este doar o întâmplare această potrivire de date. Ea arată de fapt cât de angajată este România pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, protejării moștenirii culturale evreiești, iar demersurile concrete făcute de autorităţile române în această direcţie de peste un deceniu sunt recunoscute pe plan internaţional. Nu sunt multe state care au reușit ce am reușit noi într-un timp atât de scurt. Prin tot ce a făcut în ultimii zece ani în privința comemorării și cunoașterii Holocaustului, statul român a dovedit pe deplin că și-a însușit lecția trecutului. România a devenit un model și un exemplu de bune practici pe plan european în acest domeniu.
Proiectul meu de țară – România educată – are implicații și asupra temei Holocaustului. Educaţia reprezintă primul pas pentru o mai bună înţelegere a Holocaustului şi pentru reconcilierea cu trecutul. Mă refer în primul rând la scopul educației în acest caz – educația pentru democrație, pentru ca cetățenii să-și însușească în școală valorile și principiile democratice. Respingerea antisemitismului, a xenofobiei, a urii rasiale, a discriminării și intoleranței începe cu o cunoaştere solidă a realităţilor istorice care au condus la astfel de atrocităţi. Toleranța și respectul pentru semeni se sădește de la vârste fragede, iar școala are un rol fundamental în acest caz”.
Președintele Klaus Iohannis a început pe 6 martie vizita de stat în Israel și Palestina care se va încheia pe 11 martie.
