La 6 mai a.c., în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, la Cornova, a fost inaugurat oficial noul Centru Cultural „Dimitrie Gusti”. ”Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedre economic și financiar. Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de Dimitrie Gusti în perioada cercetării monografice, cămin care-i purta numele, a fost demolat în anul 1990 și iată că după aproape trei decenii în același loc s-a ridicat unul nou-nouț, de toată frumusețea. În același sediu a fost amplasată și noua bibliotecă comunală care așteaptă să fie completată cu cărți pe care le așteaptă cititorii cornoveni.
Peste o perioadă nu prea mare de timp în fața Centrului va fi amplasat monumentul Marelui Gusti din partea comunității cornovene care nu uită de efortul Echipei de monografiști conduse de Profesorul Gusti care a făcut din Cornova cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific….” , scrie pe pagina sa de socializare conferenţiarul universitar Vasile Șoimaru.
În faţa Centrului va fi amplasat și un monument dedicat lui Dimitrie Gusti din partea comunităţii cornovene, care nu uită de efortul echipei de monografişti pe care i-a coordonat în perioada interbelică.
Până nu demult, despre cercetarea de monografie sociologică din 1931 de la Cornova basarabeană nu se ştiau prea multe. În afară de amintirile lui H.H. Stahl (Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a monografiilor sociologice) publicate în 1981, nu au apărut studii despre această campanie. Abia după 1989, datorită iniţiativei profesorului Ovidiu Bădina şi mai ales a conferenţiarului Vasile Şoimaru, a început redescoperirea Cornovei cercetate de echipa profesorului Dimitrie Gusti la începutul anilor ’30.
Peste Prut nu s-a putut vorbi până după ’90 despre această cercetare şi nici despre celelalte studii remarcabile elaborate în satele româneşti de către monografiştii lui Gusti. Rezultatele ei sunt însă semnificative pentru ştiinţele sociale din România interbelică. Ultima campanie de cercetare din seria începută în 1925 de către echipa profesorului Dimitrie Gusti a avut o însemnătate deosebită atât sub aspectul construcţiei teoretice şi metodologice a şcolii monografice, cât şi prin noutatea unor teme nestudiate până atunci. Faţă de celelalte campanii de cercetare în sate, la ieşirea de la Cornova n-au participat decât 55 de monografişti;rezultatele au fost însă remarcabile. Influenţa legislaţiei ţariste de peste o sută de ani marcase profund şi structura socială, şi aspectul satului. În mod paradoxal, tocmai aici se putea studia cel mai bine influenţa oraşului asupra comportamentului ţăranilor, iar studiul lui Anton Golopenţia din 1932 despre Procesul de orăşenizare la Cornova a fost prima analiză de acest gen din România.