Cele mai mari îngrijorări ale companiilor la nivel global pentru anul 2024 sunt legate de incidentele cibernetice (atacurile de tip ransomware, încălcarea securității datelor şi perturbările informatice), indică a raportul Allianz Risk Barometer, publicat marți.
În România, principalele trei riscuri sunt modificările legislației şi ale reglementărilor (în creştere cu 30% față de anul trecut), riscurile macroeconomice (+32%) şi riscurile legate de incendiu şi explozii (+20%). De asemenea, în topul primelor zece îngrijorări pe plan național se regăsesc riscurile politice şi riscul privind insolvența.
Potrivit barometrului de specialitate, pentru 2024, incidentele cibernetice reprezintă principalul risc la nivel global pentru al treilea an la rând, cu 36% dintre răspunsurile respondenților. Astfel, riscul cibernetic este cel mai semnificativ în 17 țări, printre care Australia, Franța, Germania, India, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi SUA.
Totodată, o încălcare a securității datelor este considerată ca fiind amenințarea cibernetică cea mai îngrijorătoare pentru respondenți (59%), urmată de atacurile asupra infrastructurii critice şi activelor fizice (53%). Recenta creştere a atacurilor de tip ransomware, cu peste 50%, în 2023, comparativ cu 2022, se clasează pe locul trei (53%).
„În pofida unei atenuări a perturbărilor lanțului de aprovizionare post-pandemie în 2023, întreruperea activității (31%) rămâne a doua cea mai mare amenințare în sondajul din 2024. Acest rezultat reflectă interconectarea într-un un mediu de afaceri global din ce în ce mai volatil, precum şi o dependență puternică de lanțurile de aprovizionare pentru produse sau servicii critice. Îmbunătățirea managementului continuității activității, identificarea blocajelor din lanțul de aprovizionare şi dezvoltarea de relații cu furnizori alternativi continuă să fie priorități cheie în materie de gestionare a riscurilor pentru companii în 2024”, se arată în concluziile cercetării.
La nivel global, catastrofele naturale (26%) reprezintă unul dintre riscurile care au urcat cel mai mult în clasament, până pe locul 3, în creştere cu trei poziții.
”La nivel global, riscul de catastrofe naturale ocupă locul 1 în Croația, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Malaezia, Mexic, Maroc, Slovenia şi Thailanda, multe dintre aceste țări confruntându-se cu unele dintre cele mai marcante evenimente din 2023. În Grecia, un incendiu de vegetație izbucnit lângă oraşul Alexandroupolis în luna august a fost cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în UE. În acelaşi timp, inundațiile grave din Slovenia au determinat unul dintre cele mai mari incidente care au afectat lanțul de aprovizionare, cauzând întârzieri de producție şi o penurie de piese de schimb pentru producătorii auto europeni”, se menționează în raport.
Cu toate că schimbările climatice (18%) rămân pe locul 7, comparativ cu anul precedent în clasamentul riscurilor, acestea reprezintă unul dintre cele mai importante trei amenințări în țări precum Brazilia, Grecia, Italia, Turcia şi Mexic.
În plus, pe fondul conflictelor în desfăşurare din Orientul Mijlociu şi Ucraina, dar şi a tensiunilor dintre China şi SUA, riscurile politice şi violența (14%) urcă de pe locul 10 pe locul 8.
„Anul 2024 este şi important din punct de vedere electoral, deoarece aproape 50% din populația lumii merge la urne, inclusiv în India, Rusia, SUA şi Regatul Unit. Nemulțumirea față de posibilele rezultate, împreună cu incertitudinea economică generală, costul ridicat de trai şi dezinformarea în creştere, alimentată de rețelele sociale, conduc la o polarizare preconizată a fi din ce în ce mai accentuată în sânul societății, ceea ce poate determina tulburări sociale în multe țări”, explică realizatorii studiului de specialitate.
Respondenții Allianz Risk Barometer şi-au exprimat speranța că, în 2024, ar putea exista o stabilizare a fluctuațiilor economice experimentate de la şocul Covid-19, ceea ce a determinat ca riscul generat de dinamicile macroeconomice (19%) să scadă de pe locul 3 pe locul 5 în topul riscurilor. Totuşi, perspectivele de creştere economică rămân modeste, cu puțin peste 2% la nivel global în acest an.
