Laura Kodruța Kovesi, șefa Parchetului European, dorește să obțină mai multe puteri și fonduri suplimentare pentru a putea lupta cu traficații de droguri din Uniunea Europeană.
Traficanții de droguri ar fi trecut la furtul de bani din UE, iar acest lucru a determinat-o pe Laura Codruța Kovesi să riposteze.
„Nu veți dormi bine”, acesta este mesajul transmis de procurorul general al Europei grupurilor infracționale care vizează din ce în ce mai mult UE și banii săi, scrie POLITICO.
La doi ani de când de la începerea activității ca șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi a observat o ”reorientare din partea mafioților, care și-au îndreptat privirea spre subvențiile UE și frauda cu TVA”, notează sursa citată.
Kovesi: „Nu există o țară curată din această perspectivă”
”Europa pierde peste 50 de miliarde de euro pe an numai cu acest tip de infracționalitate”, a declarat Kovesi, într-un interviu acordat Politico.
Ea conduce o echipă de 135 de procurori care se ocupă de investigații transfrontaliere masive privind infracțiunile legate de bugetul UE, iar Kovesi a reluat un avertisment recent al Europol, agenția de aplicare a legii din UE, cu privire la ”negarea la nivel continental a nivelului real al fraudei financiare și la ceea ce înseamnă aceasta pentru securitatea noastră”.
Una dintre principalele ținte este mecanismul de redresare și de reziliență, înființat în urma pandemiei Covid pentru a distribui sume uriașe de bani pentru a ajuta țările să se pună pe picioare. Sute de astfel de cazuri sunt în prezent investigate de EPPO.
”Ori de câte ori există crimă organizată, cum ar fi o piață mare pentru cumpărarea de droguri ilegale, există o corupție generalizată. Nu există o țară curată din această perspectivă”, a subliniat Kovesi.
”Cred că EPPO este cel mai bun instrument pentru ca Europa să se implice în lupta împotriva acestui tip de infracționalitate”, a spus Kovesi, care, în același timp, a avertizat că bugetul Parchetului European ar trebui să țină pasul cu extinderea rolului său: ”Întreaga arhitectură pusă în aplicare pentru a proteja banii UE trebuie să fie un pic rearanjată”.
Dar presiunea asupra Parchetului European este în creștere în acest an electoral important și, deoarece echipa de procurori de elită a lui Kövesi va include noi membri din Polonia – acum guvernată de Donald Tusk, mai prietenos cu UE, după ani de zile în care legea și justiția s-au aflat sub influența naționalismului de dreapta – și Suedia, care a anunțat că este în curs de aderare. Doar Ungaria nu face parte din eforturile EPPO.
Înființarea unui birou al Parchetului Europea în Polonia ar putea ajuta și anchetele împotriva celor care eludează sancțiunile împotriva Rusiei.
Un FBI european?
În timp ce Parchetul European combate corupția, există o agenție a UE cu un rol similar – Oficiul European Antifraudă (OLAF). Însă în timp ce OLAF nu indică în ce măsură recomandările sale financiare au dus la recuperarea banilor UE, Parchetul European susține că a ajutat la recuperarea de miliarde.
Potrivit sursei citate, co-existența celor două organisme este pusă sub semnul întrebării de un diplomat european cu rol în combaterea fraudării fondurilor UE.
”În timp ce Parchetul European crede că are argumente pentru o creștere a bugetului, ar trebui, de asemenea, să ținem cont că, probabil, bugetul mai mare al OLAF nu se reflectă neapărat rezultatele sale”, menționează sursa citată care preia declarația diplomatului respectiv sub protecția anonimatului.
Kovesi spune că o finanțare suplimentară ar ajuta-o să creeze o forță de elită de investigatori financiari în întregul bloc comunitar. În luna mai, cu sprijinul Gărzii Financiare italiene, va începe să funcționeze o ”academie a Parchetului European”, în cadrul căreia un număr (mic) de procurori din întreaga UE vor fi instruiți special pentru a lucra în anchetele transfrontaliere. Dar asta este încă departe de vechiul vis federalist de a crea un FBI european.
Kovesi a remarcat că există piedici în anchetele Parchetului European și a dat exemplul accidentului de tren din Grecia, soldat cu moartea a 57 de persoane, legislația elenă nepermițând altor instituții, cu excepția Parlamentului Greciei, să desfășoare astfel de investigații.
Și acesta nu este singurul caz în care anchetele Parchetului European se lovesc de legislațiile naționale care nu permit anchetarea politicienilor sau a marilor cazuri de fraudă.
Un studiu publicat recent, solicitat de Comisia Europeană, semnala că mai multe state membre UE îngreunează anchetele Parchetului European, așa cum s-a întâmplat în Slovacia, unde a codul Penal a fost modificat în procedură de urgență și a început dizolvarea Procuraturii Speciale care se ocupă de cazurile de corupție, inclusiv cele legate de oficiali ai partidului de guvernământ Smer, condus de Robert Fico.
Și în Slovenia guvernul a vrut să reducă pedepsele pentru cazurile de fraudă, ceea ce echivala cu o amnistie de facto.
Parchetul European se află, de asemenea, într-o poziție delicată și atunci când vine vorba chiar de anchetarea Comisiei, cum este ancheta începută în 2022 cu privire la cumpărarea vaccinurilor Pfizer (o controversă în jurul președintelui Comisiei Ursula von der Leyen și a mesajelor pe care se pare că aceasta le-a schimbat cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, înainte ca UE să semneze cel mai mare contract pentru achiziționarea de vaccinuri).
