Guvernul a adoptat în cadrul ședinței din 2 octombrie 2025 proiectul de lege pentru modificarea și completarea OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, precum și a altor acte normative.
Proiectul co-inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției urmărește transpunerea în dreptul intern a Directivei UE 2024/1226 a Parlamentului European și a Consiliului privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Armonizarea răspunsului statelor membre ale Uniunii Europene la actele de încălcare sau eludare a măsurilor restrictive este unul dintre factorii cheie care eficientizează instrumentul sancțiunilor internaționale adoptate de UE.
Instrumentul măsurilor restrictive ale Uniunii a cunoscut o amplificare fără precedent ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Încă de la debutul acestuia, România a susținut în mod vocal atât adoptarea de noi măsuri menite să limiteze semnificativ capacitatea Federației Ruse de a finanța războiul, cât și necesitatea implementării corecte și complete a acestor măsuri, pentru a asigura eficiența lor.
Potrivit cadrului legal actual din România, încălcarea sau eludarea măsurilor restrictive constituie contravenție. Adoptarea de măsuri disuasive cu caracter penal, astfel cum propune proiectul de Lege, are menirea de a asigura un nivel mai ridicat de conformare la măsurile restrictive adoptate la nivelul Uniunii Europene, contribuind la consolidarea acțiunii externe a Uniunii.
Potrivit ministrului de Externe Oana Țoiu, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru a fi dezbătut în procedură de urgență, pentru că România trebuie să transpună directiva respectivă cel târziu la finalul lunii noiembrie.
Scopul este de a-i descuraja pe cei care fac parte din rețelele teroriste, pe cei care fac parte din rețelele care finanțează conflicte militare și descurajarea investițiilor care provin din regimuri ostile intereselor României și intereselor UE.
Dacă până în acest moment, tentativele sau acțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave cu pedeapsă de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani.
Investigarea acestor noi infracțiuni va fi realizată de DIICOT.
Legislația actuală nu definea în mod explicit eludarea sancțiunilor ca infracțiune.
Legea include și o perspectivă modernă prin includerea explicită a criptoactivelor în definiția fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradițional. Principiul extrateritorialității active: legea penală română se va aplica de acum cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile UE, chiar și în afara țării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea locală din țara respectivă. Acest lucru blochează posibilitatea de a folosi juridicții terțe ca paravan.
Ce elemente din legislație europeană au fost transpuse? Lista comună de infracțiuni, definiții clare, care pot să fie mai ușor aplicabile, nivelul minim al pedepselor și, în unele cazuri, pentru un efect de descurajare real, chiar depășirea acestor praguri minime din directivă, definirea circumstanțelor agravante, precum și a celor atenuante, o mai bună coordonare și cooperare interinstituțională, este desemnat prin proiectul de lege Consiliul Interinstituțional drept organism național de coordonare, conform cerințelor directivei, pentru a asigura un schimb de informații eficient între toate autoritățile de aplicare a legii – ANAF, Vamă, Parchete și celelalte instituții responsabile. Instrumentele de investigare, de asemenea, se aliniază la legislația europeană.
Un element foarte important pentru România este protecția avertizorilor de integritate. Conform legii naționale și cerințelor europene, persoanele care raportează încălcări ale sancțiunilor vor primi protecție.
De asemenea, MAE va publica statistici privind investigațiile și condamnările.
Este inclus și comerțul cu bunuri restricționate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise. Aici, de exemplu, intră anumite produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum și foarte clară categoria eludării și ocolirii sancțiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informații false sau prin neraportarea propriilor active.
