Curtea Constituţională a Ucrainei a anunţat adoptarea unei hotărâri referitoare la Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, numită, după autori, şi legea „Kivalov-Kolesnicenko”. Potrivit hotărârii, această lege, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10 la sută, este considerată neconstituţională, precizează BucPress.
Pe website-ul Curţii Cosntituţionale este anunţată adoptarea Hotărârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au fost de părere că Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, adoptată în 2012 în perioada Preşedintelui Viktor Ianukovici nu corespunde Constituţiei.
Sursa citată menţionează că mai multe localităţi cu o populaţie majoritar românească, dar şi unele raioane din Ucraina, în baza Legii „Kolesnicenko-Kivalov” au adoptat hotărâri de recunoaştere a limbii române ca limbă regională pe lângă cea ucraineană, deoarece legea amintită permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.
În acelaşi timp, mai multe autorităţi regionale din centrul, sudul şi estul ţării au recunoscut limba rusă ca fiind limbă regională. Acelaşi statut avea limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia. În pofida unor aprecieri cum că Legea „Kolesnicenko-Kivalov” nu funcţiona în totalitate, ea, totuşi, reprezenta o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiuni.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare fără participarea presei au avut loc începând cu luna decembrie 2017.
Miercuri, 28 februarie 2018, Curtea Constituţională a hotărât că Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat” nu este constituţională.
Reamintim că imediat după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Rada Supremă a încercat să anuleze legea contradictorie, ceea ce a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele Parlamentului de la Kiev Oleksandr Turcinov a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice.
Prin această decizie a Curţii Constituţionale din Ucraina etnicii români, dar şi alte minorităţi, rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Aceasta, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio şi absenţei unei concepţii de alternativă referitoare la statutul limbilor minorităţilor în regiun, mai precizează sursa citată.
