Ministerul Justiţiei a găzduit, la 15 iunie 2017, dezbaterea publică privind proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.
La dezbatere au participat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, reprezentanţi ai Direcţiei de Elaborare Acte Normative, Autorității Naționale pentru Cetățenie din cadrul Ministerul Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR – reprezentanța România), precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.
În cadrul discuţiilor a fost reiterată necesitatea actualizării cât mai urgente a cadrului de reglementare privind cetăţenia pentru evitarea situaţiilor de interpretare neunitară care ar putea aduce prejudicii unor categorii de persoane.
Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează de o manieră detaliată condițiile de fond și procedurale privind dobândirea cetățeniei de către minori. Astfel, proiectul aduce clarificări în ceea ce privește dobândirea cetățeniei române de către copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, – inclusiv în cazul în care numai unul dintre părinții solicită acordarea cetăţeniei române. Astfel, minorul dobândește cetăţenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române. Așadar, şi pentru minor devine obligatorie parcurgerea procedurii odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe prevederile art. 8.
Participanții la dezbateri au apreciat ca fiind benefice măsurile legislative cuprinse în proiect, prin care se clarifică dobândirea cetățeniei române de către copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie.
În cadrul întâlnirii au existat puncte de vedere pentru introducerea în textul de lege propus Parlamentului şi a posibilității obținerii cetățeniei române de către minorii născuţi pe teritoriul României din părinţi cetățeni străini, care nu au obținut la naștere cetățenia unui stat, fiind apatrizi.
O altă temă adusă în discuţie de cei prezenţi la dezbatere a fost posibilitatea reducerii la jumătate a termenelor de locuire prevăzute la art. 8 din lege în cazul solicitanților care beneficiază de protecție subsidiară în înțelesul Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, astfel încât aceleași reguli să fie aplicate atât celor care au dobândit statutul de refugiat, cât şi celor care beneficiază de protecție subsidiară – ambele categorii de persoane fiind beneficiari ai protecţiei internaţionale.
