Lucrări ale unor artiști români contemporani, prezentate în expoziția colectivă „Despre Peisaj”

Lucrări ale unor artiști români contemporani, prezentate în expoziția colectivă „Despre Peisaj”

Expoziţia colectivă „Despre Peisaj”, curatoriată de Marta Jecu și organizată în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Galeria Posibilă, Anca Poterașu Gallery și Ivan Gallery, va putea fi vizitată, în perioada 25 noiembrie – 30 ianuarie, la Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona (Rua de Barão 10, Alfama). Expoziția va conține clișee rare de sticlă, extrase din arhiva fotografică MNȚR, lucrări de pictură, fotografie, instalație, ale unui grup de artiști români contemporani de primă mărime: Horia Bernea, Nicu Ilfoveanu, Wanda Mihuleac, Patricia Moroșan, Ștefan Sava și Decebal Scriba. Vernisajul va avea loc joi, 25 noiembrie, ora 18.00, în prezența curatoarei și a scriitorului portughez Nuno Júdice, care va realiza o lectură performativă inedită cu această ocazie.

Expoziția urmărește anumite momente-cheie ale reprezentării peisajului în secolul trecut în istoria culturală din România și felul în care acesta a fost transformat într-un mod de expresie a unui crez politic, cultural sau estetic. Expoziția nu dorește să prezinte o succesiune cronologică sau exhaustivă. Materiale de arhivă ale MNȚR vor fi îmbinate cu lucrări de artă contemporană. Felul în care peisajul a fostși este trăit, privit, reprodus și difuzat revelă diferite agende culturale cu substrat politic, social sau cultural din diferite epoci din istoria recentă din România.

„Despre Peisaj” are ca punct inițial fotografiile lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, fondator al Muzeului de Etnografie și Artă Naționalăîn București (1906)și mare fotograf de peisaj. Imaginile sale cu o natură bucolică și atemporală sunt investite ca simbol al unei identități rurale perene, care era văzută ca un fundament al nației românești, în perioada în care România începea să se reprezinte la expozițiile universale și căuta o expresie coerentă a identității ei culturale. Colecția de documente fotografice de arhivă va cuprinde și câteva imagini din perioada comunistă, când peisajul a dispărut aproape complet din materialul de propagandă, și este doar un accesoriu al imaginii țăranului socialist, care fusese asimilat proletariatului urban.

Artiști dizidenți din perioada comunistă, inspirați de land-art, au transformat peisajul și natura într-o voce care exprimă într-un mod abstract ceea ce este cenzurat și reprimat în timpul dictaturii. Această abordare este specifică în lucrările din perioada comunistă a anilor 1970 și 1980 ale lui Decebal Scriba și Wanda Mihuleac, unii dintre puținii artiști români din această decadă care au lucrat cu mijloacele artei conceptuale. Expoziția va include și o lucrare a lui Horia Bernea, ca fondator al unui nou Muzeu Național al Țăranului Român în 1989, gândit ca un antidot al instrumentalizării comuniste a ruralității. Expoziția cuprinde și lucrările recente ale lui Nicu Ilfoveanuși Patriciei Moroșan, bazate pe viziuni personale despre peisaj și urbanism, imediat după căderea comunismului și consecințele lor în prezent. Lucrările lui Ștefan Sava, de asemenea incluse în expoziție, prelucrează tema peisajului ca pe o metaforă a identității, mereu în cautare de a-și defini limitele identitare și spațiul de apartenență în raport cu un context politic și cultural.

În lucrările incluse în această expoziție, peisajul este înzestrat cu capacitatea de a dezvolta o narațiune legată de identitatea colectivă a unui loc specific și de identitatea individuală a privitorului. Peisajul, prin energia perenă a naturii, este un agent de expresie emancipativă și de rezistență împotriva presiunii sociale, a cenzurii și represiunii politice. Peisajul este văzut ca un spațiu liber în care individul se poate desfășura în afara convențiilor și restricțiilor sociale, manifestând adevăratul său „eu“.

____________________________

Marta Jecu (n. 1978)este curator și cercetător la institutul CICANT (Centru de Cercetare în Comunicare aplicată, cultură și noille tehnologii), din cadrul Universității Lusofona din Lisabona.A studiat istoria și teoria artei și are un master în antropologie la București. A terminat doctoratul la Freie UNiversitaet Berlin și postdoctoratul la Lisabona. A fost cercetător la IMeRA Universitatea Aix Marseille și la Colegiul de Studii Mondiale la Paris.A publicat volumele Subtle Construction, Bypass, Malmo, Lisabona, Open Monument, Revlver Verlag, Berlin, Architecture and the Virtual, University of Chicago Press, Intellect Book.A curatoriat expoziții precum: O interpretare culturală a pietrei, părțile I, II, III (Lisabona, 2019-2020), Show individual Tadashi Kawamata la muzeul MAAT (2018, Lisabona), a colaborat cu Institutul Cultural Român din Paris în 2017. În 2016 a organizat simpozionul internațional și festivalul de proiecție Hybrid Architectures. A organizat proiectul DEVOUR, o serie de trei expoziții și conferințe la Berlin, la Freies Museum și Zentrum Fuer Kunst und Urbanismus (ZKU) Berlin și Leipzig la Kunstkraftwerk, în 2015.

Horia Bernea (1938-2000) a fost unul dintre cei mai influenți artiști români începând cu anii ‘60. După studii incomplete de matematică și arhitectură, Horia Bernea a absolvit Institutul Pedagogic din Bucureşti, cu specializare în desen. În anii ‘70 a participat la numeroase expoziții personale sau de grup în străinătate, la Galeria Richard Demarco (1970-1971), Galeria Sigi Krauss (1971), Compass Gallery, Glasgow (1971), Generative Art Gallery, Londra (1976), dar și în România, în special cu seria de expoziții personale Deal.În 1971 a obținut la Bienala de la Paris, premiul „François Stahly”.În 1990 devine director al Muzeului Țăranului Român.

Nicu Ilfoveanu(n. 1975) activează în domenii precum fotografia, filmul şi publicaţiile fotografice, este creditat cu o poziţie specială în cadrul fotografiei româneşti contemporane. A absolvit Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde în prezent predă fotografia.Este integrat în circuitul cultural european, activitatea sa recentă include expoziţii individuale in cadrul Mois de la Photo du Grand Paris 2017 (Valerica Bienheureux), la Uqbar Project Space Berlin (Series. Multiples, Realisms), Galeria Arsenal, Poznan (Prezentul Greşit), precum şi participări la expoziţii de grup, cum ar fi The Factory of Facts, Salonul de proiecte, Bucuresti; Vision of a Nation, Fotogalleriet Oslo; The Forgotten Pioneer Movement, District K&K – Berlin; Centrul de reflecţie pentru istorii suspendate.O încercare, din cadrul celei de-a 55-a Expoziţii de Artă Internaţională – Bienala de la Veneţia (2013). Carti de fotografie publicate: SteamPunk Autochrome, Petite Histoire, ELECTRO +, Găsiţi şi pierduţi, Serii. Multiplii. Realisme.

Wanda Mihuleac (n. 1946) a absolvit Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ din Bucureşti.Locuieşte şi creează în Franţa începând din 1989. A fost bursieră a Ministerului Culturii Francez la Cité Internationale des Arts. A participat la expoziţii internaţionale: la bienalele de gravură Florenţa-Cracovia; la Florenţa, Veneţia, Milano; la Barcelona; la Ljubljana şi Berlin. A avut expoziţii personale în 1973 şi 1975 la Bucureşti şi în 1974 la Veneţia. A obţinut primul premiu internaţional în 1972, la Bienala internaţională de gravură de la Cracovia, apoi, în 1973, a obţinut Premiul II la Bienala internaţională de xilogravură de la Banska Bistrica. De asemenea, a reprezentat România la Bienala de la Paris în 1982.În 1996 a creat TranSignum, editură care publică ediţii limitate şi cărţi de colecţie, însoţite de gravuri, fotografii, lucrări originale.

Patricia Moroșan (n. 1984, România), trăiește și lucrează în Berlin și Atena. S-a mutat la Berlin din 2007, unde a studiat film și istoria artei la Universitatea Liberă și fotografie la Ostkreuzschule.E curator și membru al colectivului internațional de fotografi „Temps Zero“ (www.tempszero.com) și membru al organizației artistice Artistania (www.artistania.com). Fotografiile sale au fost prezentate la Les Rencontres de la photographie d’Arles, Fotohaus Paris Berlin, Bursa Photofestival (Turcia), Noorderlicht Festival Groningen (Olanda), MNAC (București), AFF Gallery, Alte Feuerwache Gallery, Bildband Berlin, Haus am Kleistpark (Berlin), TAF Metamatic Gallery, KET Television Center (Atena), Atelier Varan (Paris), Galeria Sa da Costa (Lisabona) etc.În 2017 a publicat prima sa carte de fotografie la Dienacht și a fost prezentată la Paris, la Photo – Polycopies și la Grand Palais. În 2019 a câștigat premiul juriului la Montpellier Photofestival și Courage Award de la Asociația Femeilor Jurnaliste din Germania.

Ștefan Sava (n. 1982) combină fotografie, video, performance și obiect, iar proiectele sale se bazează pe un lung proces de reflecție teoretică și cercetare.Este interesat în special de subiectul istoriei recente și de modul în care acesta poate fi reactivat vizual printr-o abordare analitică.Deține un masterat la Departamentul Foto-Video, Universitatea Națională de Arte București și, de asemenea, un doctorat de la aceeași universitate, în urma unei cercetări despre Holocaustul din România. Printre expozițiile la care a participat: Arhiva fotografică și istoria în transformare (expoziție individuală); Gates and Ploys. Casting a Shadow (cu Ion Grigorescu); Căderea arcurilor, Bienala de fotografie de la Riga (expoziție individuală), Mapping Bucharest: Art , Memorie și revoluție 1916-2016, Bienala din Viena, Inventarea adevărului, Bienala de la Veneția (expoziție de grup) ș.a..

Decebal Scriba (n. 1944) trăiește la Fontainebleau-Avon din 1991.Este un artist care abordează medii precum fotografia, instalația, performance-ul și arta video, fiind activ în zona artei conceptuale în care integrează și preocupările pentru desen. A inițiat împreună cu Nadina Scriba proiectul video document House pARTy edițiile I-II în anii 1987-1988 la București. A expus în țară începând cu 1974, participând la importante expoziții de grup. În contextul regimului comunist a luat parte în afara țării la câteva proiecte în perioada 1973-1988 care au încurajat arta prin corespondență, așa-numitul mail-art, ca Objeto de Interferencia, Sao Paulo sau proiectul ecologic Messagio Terra, Milano.După 1990 a participat la expozițiile: When History Comes Knocking: Romanian Art from the 80s and 90s in Close Up, Galeria Plan B, Berlin; The Poetics of Politics, Galeria Propaganda, Varșovia. În 2015 are prima expoziție personală la Victoria Art Center, București, iar în 2016 a doua expozitie personală la Galeria Calina, Timișoara.