Acasă Stiri Mica Unire va fi celebrată la Florența printr-un eveniment dedicat personalității lui...

Mica Unire va fi celebrată la Florența printr-un eveniment dedicat personalității lui Alexandru Ioan Cuza

Cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Mica Unire, Asociaţia Culturală Alter.NATIVA organizează evenimentul Alexandru Ioan Cuza la Florența, anunță reprezentanții asociației.Dedicat figurii domnitorului român și relației sale cu orașul italian, evenimentul va avea loc la 28 ianuarie 2017, la Salone Brunelleschi, Palagio di Parte Guelfa din Florenţa, începând cu ora 10.00. Manifestarea se va deschide cu o ceremonie oficială şi va continua cu o conferință pe teme istorice care va aduce în atenția publicului și proiectul de documentare a şederii domnitorului român în acest oraș. Proiectul vizează realizarea şi amplasarea plăcii comemorative dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la ultima sa reşedinţă din Florenţa, vila în care Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut ultimii ani din viaţă.

La conferința dedicată lui Al.I. Cuza, sunt așteptați reprezentanți ai Primăriei Florența (Nicoletta Mantovani – consilier în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Andrea Vannuci – consilier în cadrul Departamentului de Toponomastică), Pr. Prot. Ioan Trandafir Bobîrnea de la Protopopiatul Ortodox Român din Toscana, Eugen Șerbănescu, Consulul General al României la Bologna și prof. univ. dr. Liviu-Petru Zăpârțan, ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun.

De asemenea, vor participa prof. dr. Marco Baratto, vicepreşedintele Comitato Provinciale di Cremona e Lodi dell’Istituto per la Storia del Risorgimento, responsabil Asociaţia Naţională Cultul Eroilor”Regina Maria” pentru Nord Italia și coordonator al grupului de lucru pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri a României pe lângă Consulatul General al României la Milano și ziaristul Paolo de Anna, cronicar şi redactor de politică, actualitate şi cultură timp 28 de ani pentru cotidianul “La Nazione”, poetul Viorel Boldiș și prof. Adalberto Scarlino, preşedintele Comitato Fiorentino per il Risorgimento, moderatorul conferinței.

Proiectul este coordonat de Melania Cristina Cotoi, ghid local specializat Florenţa.

Momentele literare și muzicale vor fi susținute de Roxana Vişinescu (vioară), Ionel Ioniţă (nai) și poetul Vasile Boldiș.

Personalitate remarcabilă a istoriei românilor, Alexandru Ioan Cuza şi-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor, act care a marcat începutul procesului de constituire a României moderne. Prin opera să înnoitoare, „Domnul Unirii” a contribuit în mod esenţial la progresul şi modernizarea ţării.

Patriotismul care l-a călăuzit în toate acţiunile sale l-a situat definitiv şi ireversibil în conştiinţa poporului nostru alături de marile glorii ale trecutului naţiunii române.

Ales domn al Moldovei şi ţării Româneşti la numai 38 de ani, Cuza va domni 7 ani până în dimineaţa zilei de 11 februarie 1866 când a fost silit să semneze Actul de Abdicare.

La ieşirea lui Cuza din palat pentru ultima dată, un contemporan a reţinut ultimele sale cuvinte: “Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine… SĂ TRĂIASCĂ ROMÂNIA”.

Luând calea exilului, Al.I.Cuza se va stabili la Viena, după care, va decide să se mute în Italia, la Florenţa. În data de 26 septembrie 1870, Cuza va cumpăra o clădire lângă Porta Romana, ce se afla la intersecţia străzilor Colli Imperiali (azi, Niccolò Macchiavelli) şi Poggio Imperiale.

De-a lungul celor doi ani şi jumătate la Florenţa, Cuza rămâne în contact cu diferite personalităţi politice româneşti, precum Costache Negri, Mihail Jora sau Vasile Alecsandri. Legăturile lui Cuza cu autorităţile locale au fost strâns legate încă din primele zile. Ţinând cont că Florenţa a fost capitala Italiei în perioada 1865-1870, Cuza obişnuia să se întâlnească cu Victor Emanuel de Savoia, fapt consemnat până la data de 1 iulie 1871, când curtea regală se va transfera la Palazzo del Quirinale la Roma.

La sfârşitul anului 1872 sănătatea domnitorului se va agrava şi în data de 27 decembrie îşi va face testamentul. Abia în primele zile ale lunii mai 1873, când starea sănătăţii îi va permite, Cuza  va pleca, luând calea Nordului, pentru a ajunge la Heidelberg unde dorea ca fii săi să fie educaţi. Această călătorie s-a dovedit a fi fatală. Ajuns la Hotelul Europa din Heidelberg, la numai trei zile, Alexandru Ioan Cuza va muri.

În noaptea de 15 mai 1873, Cuza s-a stins din viaţă, printre străini, în vârstă de 53 de ani, după şapte ani de exil. Abia după aproape două săptămâni, trupul său îmbălsămat a fost adus în ţară, la Ruginoasa. Pe 29 mai a fost înmormântat, în prezenţa a zeci de mii de oameni, care au venit de pretutindeni, îndeosebi ţărani, dar şi alte categorii sociale, studenţi, elevi.

Florenţa devine simbol al prieteniei seculare dintre Italieni şi Români, atât de bine reprezentată de domnitorul Cuza, mare român şi prieten al Italiei, memorabil naţiunii române şi italiene:

Românii, aceşti fraţi depărtaţi ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu admirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata de a-l urma… Unirea Principatelor şi consultarea votului poporului este începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpaţilor să se realizeze şi la poalele Alpilor.” (Camillo Benso, conte di Cavour)

Evenimentul de la Florența este organizat sub patronajul Consulatului General al României la Bologna, in colaborare cu Primăria Florenţa și cu sprijinul Protopopiatului Ortodox Român Toscana.