Statele UE trebuie să sprijine și emigranții fără acte, ca parte a respectării drepturilor omului arată în raportul referitor la femeile migrante fără acte de identitate, votat de plenul Parlamentului European. În raportul coordonat de eurodeputata Norica Nicolai, emigrantele fără acte de identitate din Europa reprezintă un grup vulnerabil, expus riscurilor de trafic de persoane, discriminare și exploatare pe piața muncii: “Fără îndoială, sărăcia, lipsa securităţii, a democraţiei, situația în zonele de conflict, criza economică, au determinat un val migratoriu, în care cetățeni din state terțe consideră că Europa este singura soluție pentru binele lor și al familiilor lor. Migrația constituie prin ea însăși o vulnerabilitate care din păcate se accentuează în ceea ce priveşte femeile migrante fără acte de identitate. Suntem confruntaţi cu această realitate, o realitate care devine din ce în ce mai pregnantă în condiţiile crizei şi a o ignora înseamnă a tolera o formă de sclavie modernă, inacceptabil pentru un spaţiu al drepturilor şi libertăților cum este Uniunea Europeană. Raportul meu îşi propune să atragă atenţia asupra riscurilor cu care sunt confruntate, din punct de vedere al drepturilor fundamentale, femeile care au condiţia de migrant fără acte de identitate în ţările membre ale Uniunii Europene”.
Eurodeputatul român semnalează că femeile aflate în această situație sunt supuse excluziunii sociale. Pentru prevenirea acestui risc se propune evaluarea numărului persoanelor aflate în Europa fără forme legale și implicarea ONG-urilor și a instituțiilor de stat pentru asigurarea accesului la educație, sănătate, la un proces penal corect: “Riscurile sunt multiple şi pornesc în primul rând de la lipsa unei situaţii juridice reglementate. Riscurile se cantonează de asemenea în ceea ce priveşte existenţa, dreptul la educaţie, dreptul la sănătate: adesea aceste femei nu pot primi îngrijirile minime de sănătate sau nu pot avea acces la un minim standard de educaţie. Riscurile în piaţa muncii sunt majore, (…) pentru că aceasta este o formă de muncă forţată. Riscurile de a nu le fi respectate drepturile salariale sunt pregnante şi suntem confruntaţi în multe din statele membre cu astfel de realităţi. Nu putem ignora că aceste femei sunt supuse prostituției forțate, traficate de către rețele europene și internaționale de trafic de persoane, obligate să muncească în condiții de muncă forțată, și adesea supuse abuzurilor autorităților prin măsuri de detenție ilegală. Lipsa celor mai elementare drepturi și teama de a nu fi deportate fac din această categorie victime sigure ale abuzului”.
Este pentru prima oară când Parlamentul European discută acest subiect într-un raport și această solicitare către statele membre de a respecta documentele juridice relevante.
La încheirea votului, Norica Nicolai a mulțumit celor care au sprjinit raportul, dar a semnalat opoziția europarlamentarei Elisabeth Morin-Chartier, care a avut un limbaj dublu ]n privin’a respect[rii drepturilor omului, ”încercând să mențină în acest fel statutul de „sclavie modernă” pentru niște persoane care din cauza lipsei de acte de identitate și a condiților de migrație în EU, sunt supuse muncii fortațe, prostituției și nu au nici un minim drept la sănătate și la educație”.
