Luni, 4 iunie, Comisia pentru Migrație, Refugiați și Persoane Strămutate a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat în unanimitate memorandumul introductiv la raportul ”Migrația muncii din Estul Europei și impactul său asupra proceselor socio-demografice în țările din zonă”, care urmează să fie elaborat de deputatul Ionuț Stroe.Migrația din Estul Europei este un fenomen de mare amploare: conform statisticilor publicate de Eurostat, cel puțin 3 milioane de români trăiesc peste hotare. Situația este asemănătoare și în țările vecine: 4,5 milioane de ucraineni, 2,5 milioane de polonezi și aproape un milion de bulgari au ales să trăiască în altă țară. Majoritatea celor care emigrează o fac din motive economice, acest lucru având implicații majore asupra țărilor de origine. Pe de o parte, banii trimiși acasă de cei care lucrează peste hotare ajută la echilibrarea balanței comerciale, care în țările est-europene este în general negativă. În același timp, însă, efectul absenței prelungite a părinților asupra dezvoltării emoționale a copiilor lăsați în grija bunicilor sau a altor rude nu poate fi ignorat.
Raportul deputatului Ionuț Stroe va analiza factorii care îi împing pe est-europeni să își părăsească țara de origine, diferitele profile ale emigranților, precum și efectele pe termen scurt, mediu și lung ale deciziei lor de a se stabili peste hotare. Deputatul liberal lucrează la o amplă cercetare în patru țări din Estul Europei: România, Republica Moldova, Polonia și Ucraina. Pe baza datelor obținute în urma cercetărilor din teren și a consultării cu experții din zona guvernamentală, universitară și din mediul asociativ, raportul va oferi și o serie de soluții aplicabile în toate țările din zonă, în special în România, pentru a limita efectele negative, dar fără a le pune în pericol pe cele pozitive.
”Pentru țările din Estul Europei, migrația muncii nu poate fi analizată dintr-un singur unghi. Fie și dacă am limita analiza doar la aspectele economice, ar trebui să luăm în calcul atât efectul pozitiv al valutei care intră în țară și care face din românii de peste hotare cel mai important investitor în economia românească, dar și efectul negativ, care se traduce în fenomenul de brain-drain și într-o adevărată criză pe piața muncii. Tot mai mulți antreprenori se plâng de faptul că au nevoie să facă angajări, dar nu găsesc suficienți oameni. Așadar, situația s-a schimbat foarte mult față de acum 15 sau 20 de ani, în sensul că migrația tinerilor nu mai funcționează ca o supapă de siguranță pentru limitarea șomajului, ci a ajuns să fie o frână în calea dezvoltării economice. Mai mult, trebuie spus foarte clar că impactul demografic al plecării atât de multor tineri este major: în România se nasc tot mai puțini copii, populația îmbătrânește rapid, iar bugetele asigurărilor sociale și de sănătate vor fi supuse în curând unor presiuni enorme. Raportul pe care îl pregătesc nu se va limita la radiografierea situației de fapt, ci va formula și câteva soluții inspirate de experiența altor state europene, precum Portugalia sau Polonia. Printre acestea se numără atragerea înapoi acasă a celor mai bine pregătiți și mai întreprinzători, prin programe de finanțare a afacerilor nou-înființate, dar și prin combaterea corupției și a proastei guvernări”, a declarat deputatul Stroe.
După definitivare, raportul aprobat în Comisia pentru Migrație, Refugiați și Persoane Strămutate va fi supus votului în ședința plenară a APCE. Din acel moment, recomandările formulate vor fi asumate de Consiliul Europei.
