Ministerul Justiţiei a anunţat, vineri, candidaţii selectaţi pentru funcţia de procuror european delegat în România.
Este vorba despre: Dana Manuela Ana, de la DNA, votată în unanimitate, Cristina Dana Bunea, de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, votată în unanimitate, Camelia-Elena Grecu, de la DNA – nivelul central, de asemenea votată în unanimitate, Constantin Irina – DNA structura centrală, aleasă cu majoritate de voturi, Bogdan Florin Munteanu – de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, votat în unanimitate, Jean-Nicolae Uncheșelu – DNA structura centrală, al doilea procuror votat cu majoritate.
Decizia a fost luată de Comisia de selecţie după ce doritorii au susținut interviurile.
Luni au fost intervievaţi trei candidaţi: Dana Manuela Ana, Cristina Dana Bunea şi Camelia Elena Grecu, în timp ce marţi s-au prezentat în faţa comisiei Constantin Irina, Paul Chiosac, Claudia Irina Chivu, Alexandru Liviu Lascu, Florentina Mirică şi Bogdan Florin Munteanu.
Miercuri au susţinut interviurile George Nica, Gianina Oreviceanu, Gabriela Popa, Jean Nicolae Uncheşelu şi Elena Hach.
Comisia de selecţie a fost formată din ministrul Justiţiei, Stelian Ion – preşedinte, şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu, procurorul DNA Anca Jurma, Gheorghe Bocşan, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La începutul lunii, Stelian Ion anunța că şi-au depus candidatura 16 persoane pentru funcţia de procuror european delegat în România. România are 15 posturi allocate. În plus, trebuie să mai propunem instituției conduse de Laura Codruța Kovesi și 5 rezerve.
Ce vor face procurorii aleși
Procurorii europeni delegaţi în România vor acţiona în numele Parchetului European (EPPO) şi vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată.
EPPO va ancheta şi urmări penal fraude şi alte infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile şi veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puţin două state membre şi prejudiciul este de cel puţin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupţia activă şi pasivă şi deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizaţie criminală dacă principalele activităţi constituie infracţiuni ce aduc atingere bugetului UE.
