Miniștrii care vor gestiona problematica românilor de pretutindeni, audiați în comisiile parlamentare

Miniștrii care vor gestiona problematica românilor de pretutindeni, audiați în comisiile parlamentare

Teodor Meleșcanu și Andreea Păstârnac, miniștrii nominalizați pentru portofoliile Externelor și Relației cu Românii de Pretutindeni în Cabinetul Grindeanu, au fost audiați astăzi de comisiile parlamentare de specialitate (pentru politică externă și românii de pretutindeni)  reunite, înainte de prezentarea programului de guvernare și votul în plenul celor două camere ale Parlamentului.

sursa foto: Timp Românesc
sursa foto: Timp Românesc

Teodor Meleșcanu, nominalizat pentru portofoliul Externelor, a menționat că politica externă a României trebuie ”să die de consens național” și că trebuie ”să fie marcată de continuitate și coerență”, indiferent de ce se întâmplă în exercițiile electorale. În mandatul său, elementele de bază ale politicii externe a României vor fi consolidarea profilului internațional al statului român, urmărind creșterea calității contribuției de stat membru UE și NATO la întărirea celor două organizații, și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Cele patru mari priorități ale mandatului său vizează pregătirea președinției României la UE în 2019, căreia i se circumscriu două mari evenimente – închierea primului Război Mondial și centenarul Marii Uniri -, revigorarea diplomației tradiționale bilaterale, reformarea și modernizarea sistemului de protecție a cetățenilor români în străinătate și implicarea mult mai directă și mai concretă în diplomația economică.

Obiectivul fundamental este ca România să devină în acești patru ani cea mai importantă putere politică, economică și militară din sud-estul Europei”, a spus Meleșcanu.

Senatorul Viorel Badea, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, a deschis seria de întrebări adresate ministrului nominalizat de membrii celor patru comisii parlamentare. Badea a cerut lămuriri în legătură cu cine va alcătui mandatul României pentru Consiliul European, măsurile avute în vedere pentru depolitizarea și profesionalizarea corpului consular, strategia pentru apărarea și promovarea intereselor cetățenilor români din Republica Moldova, în actualul context din statul vecin. De asemenea, Badea a remarcat absența oricăror referiri la diplomația parlamentară, având în vedere că Parlamentul trebuie să aibă un rol esențial în promovarea democrației, nu doar în România, ci și în afara ei.

În răspunsul său, Meleșcanu a arătat că mandatul României la președinția Consiliului European îl stabilește, ”în mod evident”, președintele, dar că poate contribui și MAE, cu informații și sugestii. În ceea ce privește problema consulatelor, Meleșcanu o consideră oarecum limitată la nivelul Uniunii Europene și că principala direcție care trebuie avută în vedere este informatizarea lor, la care se adaugă și angajarea de personal consular.

Referitor la protejarea intereselor cetățenilor români din Republica Moldova, aceștia sunt în autoritatea și în sarcina României, care trebuie să le protejeze interesele. În ceea ce-i privește pe cei care nu au cetățenie, trebuie sprijinit drumul pro-european al Republicii Moldova prin lucruri foarte concrete, Meleșcanu arătându-se nemulțumit că doar o tranșă din creditul aprobat de Guvernul Ponta a ajuns în Moldova și că va insista  ca și celelalte două tranșe să fie acordate, pentru ca cetățenii trebuie să vadă lucruri practice.

În problema diplomației parlamentare, Meleșcanu a arătat că aceasta face parte din diplomația publică și trebuie corelată cu pozițiile MAE, astfel încât să fie coerente.

Răspunzând unei întrebări adresată de deputata Rozalia Biro, președinta Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, despre relaţiile României cu Ungaria, Meleșcanu a afirmat că are o obligaţie morală pentru dezvoltarea acestora, deoarece a negociat şi semnat în 1996 Tratatul de bază între România şi Ungaria, parteneriat care a fost unul dintre documentele importante, dar ”a rămas din păcate la nivel de documente”.

”Politica externă a României o concep sub aspectul unor cercuri concentrice. Prima prioritate pentru mine sunt ţările vecine. Din păcate, la ora actuală relaţiile noastre cu vecinii nu sunt relaţii foarte bune sau aşa cum le-am dori noi. Până acum aveam o zicală: cel mai bun vecin al României este Marea Neagră. Nici măcar Marea Neagră nu mai este un bun vecin, prin militarizarea Crimeei şi prin schimbarea dramatică a echilibrului strategic în această zonă. În aceeaşi primă zonă intră Ungaria, Bulgaria, Serbia, Moldova şi Ucraina. Deci, sunt ţări vecine. Pentru toate avem în programul de guvernare prevăzute foarte multe lucruri”, a afirmat Meleşcanu.

În opinia sa, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu românii din străinătate este adoptarea unei legi privind diaspora, care să conţină mecanisme de sprijin pentru aceştia.

Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru problemele românilor din afara granițelor, a vrut să afle poziția ministrului nominalizat în legătură cu rezolvarea problemei transnistrene, Meleșcanu a precizat că pentru a găsi o rezolvare la problema Transnistriei este necesară o disponibilitate din partea principalilor  jucători în această problemă – Federația Rusă, Moldova și Ucraina. ”Ceea ce putem face și trebuie să facem mult mai serios, este implicarea noastră în troica în care e reprezentată și Uniunea Europeană și să facem auzită vocea noastră și ideile pe care le avem în legătură cu rezolvarea conflictului transnistrean”, a spus Meleșcanu.

Teodor Meleşcanu a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, cu 29 de voturi ”pentru” și 10 ”împotrivă”.

sursa foto: Timp Românesc
sursa foto: Timp Românesc

Fostul ambasador în Israel, Andreea Păstârnac, a fost avizată miercuri în comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor pentru funcţia de ministru pentru Românii de Pretutindeni, 26 de parlamentari votând ”pentru”, iar 13 parlamentari votând ”împotrivă”.

Aş vrea doar să amintesc că în urma eforturilor diplomatice pe care le-am făcut în urmă cu un an de zile, statul Israel a fost unul din primele state care a ajutat medical pentru tratarea răniţilor de la Colectiv. Cei trei tineri răniţi care au ajuns în Israel s-au bucurat de tot sprijinul misiuni diplomatice şi al meu personal. Acest lucru a fost menţionat de doctorii români şi israelieni care lucrează în acest spital într-o scrisoare publică adresată opiniei publice din România. De asemenea, a fost menţionat de ministrul Sănătăţii în momentul în care a participat la Ziua Naţională a României„, a spus Andreea Păstârnac.

Membrii comisiilor parlamentare de specialitate au adresat 28 de întrebări ministrului nominalizat pentru portofoliul românilor de pretutindeni, vizând accesul comunităților românești din afara granițelor – comunități istorice și de dată recentă – la educație în limba română, experiența în relaționarea cu marile comunități de români din afara granițelor, organizarea ministerului, resursele pe care le are la dispoziție, dacă va sprijini creșterea numărului de parlamentari pentru comunitățile din afara granițelor, finanțarea centrelor comunitare din afara granițelor, demersurile pe care le are în vedere pentru sprijinirea drepturilor și identității românilor din Serbia, având în vedere că românii din Valea Timocului sunt declarați vlahi de către autoritățile sârbești, problema învățământului în limba română din regiunea Odesa (Ucraina), instrumentele pe care le va introduce pentru conservarea comunităților românești din afara granițelor, astfel încât acestea să existe și peste 50 de ani, având în vedere că sunt o valoare inclusiv pentru țările respective, măsurile avute în vedere pentru sprijinirea întoarcerii în țară a românilor din afara granițelor, precum și despre intenția încheierii unor înțelegeri bilaterale pentru introducerea limbii române în programa școlară cu statele în care există mari comunități românești.

Deputatul Eugen Tomac a protestat față de limitarea timpului avut la dispoziție pentru audierea miniștrilor.

sursa foto: Agerpres
sursa foto: Agerpres

Nominalizată de Teordor Meleșcanu ca având responsabilități directe în pregătirea preluării, în 2019, de către România a președinției Consiliului UE, și Ana Birchall, nominalizată ca ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a primit, miercuri, avizul pozitiv al comisiilor reunite de Afaceri Europene (18 voturi „pentru” şi 7 „împotrivă„).

Birchall a afirmat că preluarea primei preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene în 2019 este o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al ţării noastre.

Oobiectivele mandatului său vizează pregătirea, organizarea şi exercitarea Consiliului Uniunii Europene și coordonarea elaborării mandatelor şi a poziţiilor României în domeniul afacerilor europene, având în vedere că rolul noului minister este de a asigura unitatea centrală de coordonare şi implementare a planului de măsuri privind organizarea preşedinţei Consiliului UE de către România.

Vom demara cu promptitudine procesul de calibrare a resurselor umane şi materiale la nevoile specifice organizării preşedinţiei. Preluarea primei preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene în 2019 va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. Vom avea o preşedinţie cu o agendă complicată, negocieri privind perspectiva financiară 2021-2028, cu posibila finalizare a negocierilor eferente procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru PE (…), practic vorbim despre cel mai important proiect post aderare care va trebui susţinut de toate forţele politice„, a susţinut Birchall.

În ceea ce-i privește pe româânii din Marea Britanie, Birchall a vorbit despre necesitatea asigurării unui tratament corect şi nediscriminatoriu al acestora în contextul viitoarelor angajamente UE-Marea Britanie, dar şi în interiorul UE, fiind necesară folosirea eficientă a argumentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparativă şi rămâne în grupul tărilor membre cu fiscalitate redusă, o „importantă ancoră de convergenţă a României”.

Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, Birchall subliniind şi importanţa finalizării MCV.

În ceea ce privește poziţia faţă de Republica Moldova, Brichall a spus că va susţine eforturile Republicii Moldova de aderare la UE pentru ca parcursul european al acesteia să fie ireversibil.

Nici această audiere nu a fost lipsită de dispute. Deputatul PMP Eugen Tomac a părăsit sala, nemulţumit de rapiditatea cu care se desfăşoră audierile, afirmând că „este un abuz ce se întâmplă”.