Presa britanică (The Telegraph) semnalează o”înghețare” a împrumuturilor pentru studenţii din România și Bulgaria după ce s-a constatat ”creşterea suspectă” a numărului celor care se înscriu la facultăţile britanice. Anunțul suspendării împrumuturilor a fost făcut chiar de David Willetts, ministrul universităţilor, care a semnalat o creştere neobişnuită a numărului celor care primesc asistenţă de la Compania Împrumuturilor pentru Studenţi (SLC).
The Telegraph citează ”surse” care susțin că aproximativ trei sferturi dintre studenţii implicaţi nu au dovedit că erau într-adevăr îndreptăţiţi să primească împrumuturile.
Conform actualelor reglementări, SLC oferă două tipuri de împrumut, unul pentru plata studiilor şi unul pentru acoperirea costurilor traiului de zi cu zi.
Toţi cetăţenii europeni sunt îndreptăţiţi să ceară împrumuturi pentru plata studiilor, ceea ce înseamnă că românii și bulgarii care nu au drept de muncă, pot veni totuşi pentru a studia.
În orice caz, doar acei cetăţeni europeni care trăiesc deja de cel puţin trei ani în Marea Britanie au dreptul de a solicita împrumuturi pentru studenţi pentru acoperirea cheltuielilor de zi cu zi pe timpul perioadei de studiu.
Willetts le-a declarat parlamentarilor: „Am constatat în acest an că a avut loc o creştere semnificativă a numărului de studenţi bulgari şi români care solicită asistenţă completă pentru studenţi în Anglia”.
„Acest tip de asistenţă le este în mod normal destinat doar cetăţenilor europeni care trăiesc de cel puţin trei ani în Marea Britanie. I-am cerut fiecăruia dintre aceşti studenţi să furnizeze informaţii suplimentare pentru a-şi justifica cererile pentru întreţinere, înainte de a permite acordarea altor fonduri publice către ei sau către instituţiile lor.”
Reiese că aproximativ 5.500 de români şi bulgari au primit în acest an prima tranşă din împrumuturile pentru acoperirea costurilor traiului, ceea ce reprezintă o creştere mare faţă de anul trecut.
Majoritatea studenţilor sunt înscrişi la „furnizori alternativi” mai mici care oferă „Diplome Naţionale Înalte” (HND) şi alte tipuri de calificări non-universitare. Aceste cereri par să fie concentrate doar la un număr restrâns de instituţii.
„Miniştrii s-au implicat în momentul în care cifrele din acest an au declanşat anumite semnale de alarmă”, a declarat o sursă. „Creşterea a provocat suspiciunea că nu toate cererile sunt legitime.”
Doar aproximativ un sfert dintre cei cărora li s-a cerut să dovedească că au trăit trei ani în Marea Britanie au dat un răspuns până acum, a precizat sursa.
Cei care nu vor aduce dovezi că sunt rezidenţi britanici riscă să le fie retrase împrumuturile acordate.
Oficialii se aşteaptă să recupereze împrumuturi totalizând un milion de lire. În unele cazuri sumele vor fi recuperate din împrumuturile pentru studii, la care studenţii sunt în continuare îndreptăţiţi.
Willetts a afirmat că guvernul a interzis de asemenea unor facultăţi private să mai accepte noi studenţi care vor să se înscrie pentru HND-uri sau „Certificate Naţionale Înalte” (HNC).
El a declarat că a trimis scrisori unui număr de 23 de facultăţi pentru a le pune în vedere să nu mai accepte noi studenţi, întrucât s-a constatat o creştere rapidă a numărului celor care solicită împrumuturi, care nu poate fi acoperită de către stat.
România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007, însă s-au introdus restricţii pentru a împiedica muncitorii din cele două ţări să lucreze în Marea Britanie. Aceste restricţii vor fi eliminate anul viitor, fapt care i-a determinat pe unii parlamentari să avertizeze cu privire la un influx masiv de muncitori.
