În data de 23 ianuarie a.c., ministrul Justiției, Radu Marinescu, a participat la reuniunea informală a miniștrilor Justiției din cadrul UE, eveniment care s-a desfășurat la Nicosia (Republica Cipru).
În cadrul dezbaterilor, au fost abordate teme de actualitate, precum îmbunătățirea recuperării activelor într-un peisaj financiar în schimbare, recuperarea transfrontalieră a bunurilor culturale transferate ilegal, oferirea de tratament pentru dependență de droguri minorilor și tinerilor care au intrat în contact cu sistemul de justiție penală, în contextul promovării alternativelor la detenție.
În cadrul primei sesiuni de lucru, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a evidențiat faptul că în vederea îmbunătățirii recuperării activelor, prioritatea imediată trebuie să rămână punerea în aplicare deplină, coerentă și consecventă a cadrului UE existent, recent consolidat în domeniul recuperării și confiscării activelor prin adoptarea Directivei (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, care eficientizează urmărirea sistematică a activelor și întărește rolul recuperării acestora pe parcursul procedurilor penale.
Utilizarea eficientă a instrumentelor existente, inclusiv a celor care facilitează accesul la informații financiare, și cooperarea transfrontalieră sunt esențiale pentru a se asigura că „urmărirea banilor” devine o abordare standard în anchetarea cazurilor de criminalitate organizată și de fraudă pe scară largă, a afirmat ministrul Justiției, Radu Marinescu.
În cadrul celei de-a doua sesiuni de lucru, ministrul român al Justiției a subliniat că importanța problematicii bunurilor culturale traficate este conferită de preocuparea constantă, manifestată prin studii și cercetări realizate de diferite organizații internaționale, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, precum și de numărul ridicat de acte internaționale adoptate. La acestea se adaugă și faptul că materia bunurilor culturale traficate privește numeroase domenii de activitate (justiție, vămi, poliție etc), ceea ce îi imprimă o complexitate ridicată.
În intervenția sa, mnistrul Justiției a apreciat că, referitor la problema principală sesizată de Președinția cipriotă a Consiliului UE în documentul de lucru – respectiv lipsa unor norme sau în unele cazuri, lipsa unor norme eficiente, privind legea aplicabilă în materia bunurilor culturale – România a răspuns acestei situații prin introducerea în art. 2615 din Codul civil român – adoptat în 2009 – a unor norme moderne și eficiente.
Astfel, revendicarea unui bun furat sau exportat ilegal din patrimoniul cultural este supusă, la alegerea proprietarului originar, fie legii statului pe teritoriul căruia se afla bunul la momentul furtului sau exportului, fie legii statului pe teritoriul căruia se află bunul la momentul revendicării. Cu toate acestea, dacă legea statului pe teritoriul căruia bunul se afla la momentul furtului sau exportului nu cuprinde dispoziții privind protecția terțului posesor de bună-credință, acesta poate invoca protecția pe care i-o conferă legea statului pe teritoriul căruia bunul se află la momentul revendicării.
La dejunul de lucru, miniștrii justiției au dezbătut subiectul oferirii de tratament pentru dependență de droguri minorilor și tinerilor care au intrat în contact cu sistemul de justiție penală, în contextul promovării alternativelor la detenție.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a arătat că, la nivel național, o măsură strategică, asumată la nivelul sistemului de justiție, pentru perioada 2025-2029, conform Strategiei naționale pentru prevenirea recidivei, vizează dezvoltarea intervențiilor bazate pe principiile de justiție restaurativă în rândul persoanelor private de libertate și, în mod particular, implicarea minorilor și tinerilor față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate.
În acest sens, începând cu anul 2024, este implementată Metodologia de lucru pentru implementarea practicilor restaurative la nivelul centrelor educative și de detenție.
În perspectivă, aceste practici vor fi consolidate și integrate într-o abordare care să permită dezvoltarea unor intervenții psihoeducaționale cu rol suportiv, orientate spre recuperarea minorilor și tinerilor privați de libertate, creșterea capacității de autoreglare și luare a deciziilor responsabile, precum și prevenirea comportamentelor de risc, inclusiv a consumului de substanțe.
