Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept. În marja reuniunii, ministrul Oana Țoiu a participat la micul dejun de lucru oferit miniștrilor de externe din statele UE de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Ingerințele străine și apărarea proceselor electorale
Cel mai vizibil moment al participării a fost co-prezidarea, alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a mesei rotunde dedicate combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării integrității alegerilor. Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct.
Ministrul Oana Țoiu a vorbit la Chișinău despre lecțiile învățate din propria experiență electorală recentă și cu disponibilitatea de a le pune la dispoziția partenerilor europeni. Mesajul transmis a fost că schimbul de informații, cooperarea internațională și instrumentele juridice adecvate sunt singura cale prin care democrațiile europene pot răspunde eficient. Orice răspuns trebuie însă să respecte libertatea de exprimare și independența presei.
Pe marginea discuțiilor despre Noul Pact Democratic pentru Europa, ministrul Oana Țoiu a salutat eforturile de a aduce tinerii mai aproape de exercițiul democratic, de la învățare la inovare și apărare a valorilor democratice. Societatea civilă, a subliniat oficialul român, rămâne o condiție esențială pentru o democrație autentică, iar România își menține angajamentul ferm pentru implementarea Foii de parcurs privind implicarea societății civile în relația cu Consiliul Europei 2024–2027.
România a notificat intenția de a adera la Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei ca un pas concret al angajamentului ferm de a sprijini eforturile internaționale pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcări grave ale dreptului internațional. Înființarea tribunalului este susținută de 36 de țări.
Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție.
La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană. Declarația reflectă un proces autentic de dialog și efortul comun de a găsi un numitor comun între statele părți la Convenție.
Reuniunea de la Chișinău a marcat și transferul președinției Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei de la Republica Moldova la Principatul Monaco, pentru perioada mai – noiembrie 2026.
