Moștenitorii lui Saligny/Cine a cerut 137 de miliarde de lei pentru investiții?

Moștenitorii lui Saligny/Cine a cerut 137 de miliarde de lei pentru investiții?

DISTRIBUIȚI

14% din banii solicitați provin din proiecte depuse de consilii județene

Ministerul Dezvoltării a publicat lista de proiecte depuse în cadrul Programului Anghel Saligny, fiind o măsură suplimentară de transparență față de PNDL, când aceste date nu s-au publicat. Cu alte cuvinte, nu știm nici acum cine a depus proiecte în PNDL.

Expert Forum a solicitat zilele trecute aceste date și prin intermediul Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Sesiunea de depuneri s-a desfășurat între 23 septembrie și 8 noiembrie 2021. Au fost depuse 7.545 de proiecte, cu o valoare totală de 137 de miliarde de lei. Suma totală promisă pentru implementarea Programului Saligny este de 50 de miliarde de lei.

În perioada următoare, ministerul le va aproba în limitele creditelor de angajament, prin ordin de ministru. Reamintim că EFOR a criticat modul de reglementare a programului și criteriile de alocare care sunt foarte neclare și pot fi aplicate clientelar. Această analiză rapidă reflectă doar câteva statistici legate de proiecte, urmând ca o cercetare mai amplă să fie publicată ulterior.

Citiți raportul integral aici. 

Câteva concluzii:

Au fost depuse proiecte în valoare de 137 de miliarde de lei, de către 3.147 de entități, incluzând comune, orașe, municipii și consilii județene.

Cele mai multe proiecte au fost depuse de către comune, și în termeni de sume (90 mld. lei, adică 65%), și ca număr (78%). 14% din banii solicitați provin din proiecte depuse de consilii județene, iar 6% din banii ceruți de Municipiul București, care a depus proiecte în valoare de 8,6 miliarde de lei. Și sectoarele au solicitat un miliard de lei.

Cele mai multe proiecte au fost depuse de Municipiul Hunedoara (76), urmat de Sfântu Gheorghe (CV), cu 47 și Primăria București, cu 38 de propuneri. La nivel de comune, cele mai multe proiecte au fost depuse de către Moșnița Nouă din Timiș, cu 19 proiecte.

Localitatea cu cea mai mare sumă solicitată pe cap de locuitor (2,3 milioane lei) este comuna Bătrâna din județul Hunedoara, care are cea mai mică populație din țară. În 1.383 de cazuri suma solicitată, pe cap de locuitor, este mai mare de 100 de mii de lei, în 1.633 de situații se află între 10.000 și 100.000 de lei pe cap de locuitor. Cea mai mică sumă pe cap de locuitor a fost solicitată de Municipiul București, adică 154 de lei, explicabilă și prin populația numeroasă.

Dacă ne uităm pe județe, situația este diversă. Suma solicitată de București (fără sectoare), reprezintă 7% din valoarea totală. Apoi urmează Timiș cu 5,8%, Bihor (3,54%), Sibiu (3,42%) și Botoșani (3,12%). Pe ultimele locuri, cu valori între 1 și 1,5% din suma totală solicitată se află Ialomița, Covasna, Dâmbovița, Ilfov și Brăila. Datele ne arată că nu neapărat județele sărace au cerut cei mai mulți bani, având în vedere că în top se află chiar unele dintre cele mai bogate județe din țară.

UAT-urile conduse de PSD și PNL au solicitat bani în procente relativ egale, aproape de 39%

Cererile USR constituie un pic peste 2% din bani

UDMR a solicitat 6% din bani.

UAT-urile conduse de PSD și PNL au solicitat bani în procente relativ egale, aproape de 39%. Cererile USR constituie un pic peste 2% din bani. Suma mare destinată independenților se datorează valorii cerute de Primăria București. UDMR a solicitat 6% din bani.

La PSD trei sferturi din bani au fost ceruți de comune, iar la PNL 67% din fonduri sunt solicitate de primăriile din mediul rural. La USR aproape jumătate din bani au fost ceruți de comune, 16% de municipii, iar 27% de sectoare. La UDMR, comunele au fost responsabile pentru 61% din fonduri solicitate, iar consiliile județene și orașele au cerut în mod egal 16%.

Conform așteptărilor, cei mai mulți bani au fost solicitați pentru drumuri – adică 60% (82 mld) -, la care se mai adaugă 7% (9,7 mld) pentru drumuri și poduri. Pentru apă-canal s-au cerut 11 miliarde de lei, adică 8,5% din bani, iar pentru alimentare cu apă 4,9 mld lei, adică 3,6% din bani.

Deși cea mai mare parte a solicitărilor vin tot din mediul rural, Primăria Municipiului Bucureștiul iese în față cu solicitări care contrazic logica programului. Desigur că orice unitate administrativ teritorială poate depune proiecte (și că orice primar trebuie să arate în fața alegătorilor că depune proiecte pentru a îmbunătăți situația orașului), însă Saligny ar trebui să rămână în esență un program care să finanțeze localități cu mai puține resurse, nu cele mai bogate primării sau consilii județene din România, chiar dacă și acestea au nevoie de fonduri.– sursa: https://expertforum.ro/mostenitorii-lui-saligny/

 

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.