Intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență care prevede reducerea accizei la carburanți a adus primele modificări de preț în stațiile de alimentare din România. Chiar dacă motorina a înregistrat o ușoară scădere de până la 36 de bani/l la unii operatori, beneficiul real pentru consumatori este parțial anulat de scumpirile agresive operate de companii în ultimele zile.
Din punct de vedere tehnic, diminuarea accizei se traduce printr-o ieftinire teoretică de treizeci și șase de bani pe litru odată ce este aplicată și valoarea adăugată. Liderul pieței, grupul OMV Petrom, împreună cu operatorul SOCAR, au fost primii care au transpus această modificare în prețurile afișate la miezul nopții. În stațiile Petrom și OMV, motorina standard a înregistrat scăderi care au adus tariful sub 10 lei în anumite locații, însă această corecție vine după o serie de scumpiri succesive operate în zilele premergătoare, ceea ce face ca prețul final să fie doar cu câțiva bani mai mic față de nivelul înregistrat la începutul lunii martie.
O situație distinctă se observă în rețeaua Rompetrol, unde strategia de preț a combinat reducerea fiscală cu o ajustare ascendentă bazată pe cotațiile internaționale ale produselor petroliere. În acest caz, ieftinirea netă a fost de numai 23 bani, deoarece scăderea impusă de stat a fost parțial compensată de o scumpire internă de 13 bani. Mai mult, acest operator a ales să majoreze prețul benzinei, demonstrând o presiune constantă pe marjele de profit în contextul noilor reglementări. Practic, pentru clienții acestui lanț de benzinării, prețul motorinei a revenit exact la nivelul de joia trecută, anulând complet efectul anunțului guvernamental.
Analiza comparativă a datelor financiare arată că, dacă reducerea de acciză s-ar fi aplicat pe prețurile de referință de acum câteva zile, consumatorii ar fi beneficiat de un tarif semnificativ mai mic față de cel actual. Această discrepanță subliniază o dinamică în care scumpirile operate preventiv sau ca răspuns la instabilitatea globală „topesc” subvențiile sau facilitățile fiscale înainte ca acestea să ajungă la beneficiarul final. Statul a ales să renunțe la câștigurile excepționale din taxa pe valoarea adăugată, realizate ca urmare a scumpirii barilului, dar intervenția sa pare să fie o cursă de urmărire a prețurilor care cresc accelerat în restul timpului.
Dincolo de componenta fiscală, noul act normativ introduce reguli stricte de disciplină economică pentru companiile din sector. Una dintre cele mai importante prevederi este limitarea numărului de modificări de preț, operatorii având dreptul la o singură ajustare în interval de douăzeci și patru de ore. Această măsură are rolul de a stopa specula și de a oferi o mai mare predictibilitate consumatorilor pe parcursul unei zile. Totodată, guvernul a introdus o taxă de solidaritate pentru producătorii locali de petrol, activată în momentele în care cotația petrolului Brent depășește pragul de șaptezeci de dolari pe baril, încercând astfel să redistribuie o parte din profiturile conjuncturale către bugetul public.
România are, în continuare, printre cele mai mari prețuri la litrul de motrină, deși nu importă atât de mult omparativ cu celelalte țări din UE. Mai mult, importurile care ajung în România nu se fac prin Strâmtoarea Ormuz. În continuare lăcomia firmelor convine Guvernului, întrucât acesta încasează taxe mari.
