Identificarea direcțiilor de cooperare în domeniul patrimoniului cultural comun românesc între instituțiile de cultură, protejarea, revitalizarea și promovarea acestuia este datoria istorică pe care și-au asumat-o românii de pe ambele maluri ale Prutului, din comunitățile istorice și din diapora în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței ”Spațiul cultural comun românesc. Patrimoniu cultural românesc – probleme, teme și proiecte comune”, care a avut loc la Muzeul Național de Artă al Moldovei de la Chișinău, a sfârșitul lunii aprilie.
Andreea Păstîrnac, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, a precizat că interesul pentru patrimoniul cultural este evidențiat și în proiectele trimise Ministerului pentru Românii de Pretutindeni de comunițătile românești din afara granițelor țării. Aceasta a transmis că unul dintre obiectivele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este inființarea unui muzeu al diaporei. ”Vom încerca, într-o prima etapă, ca anumite case memoriale, muzee ale diaporei, lăcașuri de cultură, muzee ale comunităților românești să se regăsească într-un muzeu virtual al diaporei”, a afirmat ministrul într-un interviu acordat în emisiunea ”Obiectiv comun” de la TVR Moldova, ediție dedicată conferinței.
”Istoria o demonstrează, dar și actualitatea, că indiferent de situațiile prin care a trecut și la ce presiuni a fost supus, patrimoniul, ca valoare culturală, a rămas întotdeauna ca o mărturie a identității noastre naționale. Iar misiunea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni este tocmai aceea de menținere și promovare a identității românești”, susține, la rându-i, Nicolae Brînzea, directorul general adjunct al institutului.
În cadrul atelierelor de lucru s-a discutat despre protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural românesc, perspectivele culturale și lingvistice, rolul elitelor culturale în afirmarea și promovarea identității românești, cooperarea între instituțiile de cultură din România, Republica Moldova, cele din comunitățile istorice românești din jurul granițelor țării și din diaspora.
”Până la urmă, oriunde s-ar afla, patrimoniul cultural românesc reprezintă o moștenire culturală a tuturor românilor și, oriunde ar fi, patrimoniul cultural trebuie cunoscut și studiat. Trebuie depuse toate eforturile pentru a-l conserva și promova atât pe plan național, cât și pe plan internațional”, a afirmat Gheorghe Postică, viceministru al Culturii din Republicii Moldova.
”La începutul parcursului european al României, am avut parte de sprijin din partea specialiștilor în patrimoniu din țările Uniunii Europene. A venit momentul să dăm înapoi ceea ce am primit cu generozitate”, a subliniat în cadrul conferinței Sergiu Nistor, consilier prezidențial, iar Daniel Ioniță, ambasadorul României în Republica Moldova, a precizat despre cultură că este ”liantul care unește popoare, care unește oameni, care unește state. Prin cultură poți să transmiți valori, cu sensibilitate, cu delicatețe și cu talent”.
În cadrul conferinței, istorici, arhitecți, directori ai instituțiilor de cultură, specialiști din domeniul patrimoniului din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria și din diaspora au discutat și despre continuarea implementării proiectelor comune. ”Anul viitor, conferința se va afla la cea de-a treia ediție. Acest nucleu, care s-a format în cele două ediții se va dezvolta și mai mult, și, fiind vorba și de centenarul Marii Uniri, temele vor fi cel puțin la fel de important”, a precizat Nicolae Brînzea.
