„Muzică pentru lupi” de Dario Fertilio– prima apariție editorială Rediviva în 2018

„Muzică pentru lupi” de Dario Fertilio– prima apariție editorială Rediviva în 2018

Volumul „Muzică pentru lupi” al scriitorului și jurnalistului italian Dario Fertilio deschide o nouă serie de publicații Rediviva pe anul 2018. 

Volumul în limba italiană Musica per lupi a apărut în 2010 la editura Marsilio, bucurându–se de un un real succes din partea publicului italian, care intră în contact cu această carte, cu una dintre realitățile cele mai tragice ale României regimului stalinist: experimentul Pitești (1949-1952).

Dario Fertilio, un nume cunoscut al presei italiene, pentru câteva decenii jurnalist la Corriere della Sera, dar și alte importante cotidiene italiene, impresionat de ororile recentei istorii a României, dă viață acestui volum care transpune în formă literară o realitate căreia puțini tineri i-au supraviețuit. Volumul tradus în limba română de Irina Țurcanu Francesconi, apare în cadrul colecției Roza vânturilor.

„Muzică pentru lupi” este o tulburătoare poveste, transpusă prin prisma documentelor istorice, reelaborate de autor cu rezultate de mare intensitate expresivă. Acest volum prezintă ororile totalitarismului, temă deja abordată de Dario Fertilio și în alte volume. În această carte însă, pare că aspectul ideologic reprezintă punctul de plecare pentru o cercetare mai adâncă și mai radicală, nu neapărat ca istoric, ci mai degrabă ca scriitor, despre abisul pe care sufletul uman poate să-l găzduiască și care, în anumite condiții este capabil să învingă orice fel de rezistență morală și intelectuală.

Muzică pentru lupi este o “evocare”, nu o “narațiune istorică”. Am încercat să descopăr și să evoc senzațiile, trăirile și gândurile personajelor, ale deținuților în primul rând. Apoi, mai departe, de la gardienii direct responsabili, până la cei mai înalți funcționari ai Guvernului, care erau la curent cu „experimentul”. (Dario Fertilio)

În România, în anii 1949-1951, distrugerea elitelor societății era pe cale de a se înfăptui: intelectualii, diplomații, preoții, militarii, magistrații, oamenii politici ai vechiului „regim burghezo-moșieresc” erau în închisori, țăranii cei mai gospodari erau deportați în coloniile de muncă forțată. Tuturor împreună și fiecăruia în parte li se aplica eticheta de „dușman al poporului”. Mai rămăseseră tinerii, o forță socială imprevizibilă și care trebuia să fie anihilată. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitești, denumit de Securitate „reeducare”. Metodele cele mai barbare de tortură psihică au fost aplicate asupra tinerilor deținuți „recalcitranți”, cu scopul de a-i face să se umilească reciproc, să se maltrateze (fizic și psihic) reciproc. Victimele sunt transformate în călăi, deținuții sunt torturați chiar de prietenii lor, de colegii lor de suferință. Scopul: „reeducarea” prin distrugerea fizică și psihică, transformarea tinerilor în atei, în delatori ai prietenilor lor.

DARIO FERTILIO (n. 1949) este jurnalist și scriitor care trăiește la Milano. După terminarea Facultății de Litere din cadrul Universității de Stat din Milano își începe activitatea de jurnalist la cotidianul Corriere della Sera, unde publică, în cadrul mai multor redacții, timp de câteva decenii. Este autorul unor volume despre libertatea de comunicare, totalitarism, condiția intelectualilor în lumea modernă: Il Grande Cervello, 1985. În anul 1998 împreună cu dizidentul și scriitorul rus Vladimir Bukovski a fondat Comitatus pro Libertatibus, mișcare culturală liberală care a organizat o serie de conferințe dedicate victimelor comunismului, intitulate Memento Gulag. Între volumele publicate amintim: La morte rossa. Storie di italiani vittime del comunismo (2004, due edizioni); La via del Che. Il mito di Ernesto Guevara e la sua ombra (2007); Autorul a fost distins cu mai multe premii: Walter Tobagi, Diego Fabbri, Alfredo Cattobini și Niccolò Tommaseo 2008. În 2015 este distins cu premiul Lucio Colletti pentru activitatea jurnalistică.

Anul 2018 va fi consacrat de editura Rediviva din Milano, publicării în limba italiană a unor volume dedicate Centenarului României Mari și cunoașterii istoriei României: Istoria Transilvaniei (La storia della Transilvania – traducere în italiană Maria Floarea Pop) de Ioan Aurel Pop și Ion Bolovan. “La Chiesa Ortodossa Romena dopo la Seconda Guerra Mondiale. Figure dell’Ortodossia nell’Occidente (1945-1964) de Violeta Popescu, “Rivista Memoria  –  rivista del pensiero imprigionato –  care va reuni studii si articole dedicate regimului comunsit în România (valul de arestări, colectivizarea, naționalizarea, deportările, etc.)