Reuters a scris în data de 16 martie că Naftogaz, compania ucraineană care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu OMV Petrom pentru un parteneriat legat de acest zăcământ. Ar fi vorba de „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns solicitărilor Reuters de a face comentarii pe această temă.
În aceeași zi cu publicarea materialului Reuters, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe, împreună cu Grupul Naftogaz, a organizat o sesiune de informare pentru reprezentanții misiunilor diplomatice străine cu privire la consecințele atacurilor rusești asupra infrastructurii conductei petroliere Drujba.
„De la începutul invaziei la scară largă, Rusia a efectuat peste 400 de atacuri asupra instalațiilor Grupului Naftogaz. Numai în 2026 au fost înregistrate peste 30 de atacuri. În special, atacul din 27 ianuarie asupra infrastructurii conductei petroliere Drujba a provocat pagube semnificative. Le-am furnizat deja partenerilor noștri informații tehnice despre consecințele acestui atac, iar în timpul acestei întâlniri am putut prezenta materiale de la fața locului mai detaliat și explica provocările cu care se confruntă specialiștii noștri. Restaurarea unei astfel de infrastructuri este un proces tehnologic complex care necesită timp, echipamente specializate și munca constantă a echipelor chiar și în condiții de amenințări”, a declarat Serhii Koretsky, președintele consiliului de administrație al Naftogaz din Ucraina, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
În 2021, Naftogaz a semnat un memorandum de înțelegere cu OMV Petrom.
Cu un an înainte de semnarea memorandumului, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a decis (noiembrie 2020) să acorde NJSC Naftogaz permisiunea pentru explorarea geologică a zonei Delfinul de pe platoul Mării Negre din Ucraina, fără organizarea unei licitații.
În martie 2019, Cabinetul de Miniștri a anunțat o licitație pentru dreptul de a produce hidrocarburi în zona Delfin, în conformitate cu termenii unui acord de partajare a producției (PSA) pe 50 de ani. La acel moment, 4 companii au depus candidaturi pentru licitație: Caspian Drilling International, Frontera, Trident BlackSea și Ukrnaftoburinnia PrJSC. Caspian Drilling International Ltd. a refuzat, ulterior, să participe, iar Trident Black Sea a fost declarat câștigător. După evaluarea rezultatelor, prim-ministrul de atunci, Volodymyr Groysman, a numit competiția insuficient reprezentativă și a sugerat reluarea ei. În august 2019, Cabinetul de Miniștri, condus de Oleksii Honcharuk, a anulat licitația.
Ulterior, Guvernul de la Kiev a adoptat o rezoluție privind modificările aduse procedurii de acordare a permiselor speciale pentru utilizarea subsolului. Potrivit acesteia, permisele au fost acordate fără concurență în cazul studiului geologic al subsolului de petrol și gaze (inclusiv dezvoltarea experimentală și industrială a zăcămintelor) cu producția ulterioară de petrol și gaze pe platoul continental de către Naftogaz și companiile pe care le deține, pentru o perioadă de 30 de ani. Argumentul a fost că Naftogaz este singura companie din Ucraina care are mulți ani de experiență în dezvoltarea zăcămintelor de gaze offshore. De asemenea, compania dispune de resursele financiare necesare pentru a efectua studii seismice 3D și este pregătită să înceapă lucrările de explorare.
Naftogaz a menționat atunci că investițiile în primul an de operare pe platoul Mării Negre ar putea ajunge la 40 de milioane de dolari.
În 2019, jurnaliștii de investigație Schemes (Skhemy / Схеми), al Serviciului Ucrainean al Radio Europa Liberă (RFE/RL) scriau: extracția independentă de petrol și gaze din Marea Neagră, unde există zăcăminte uriașe de hidrocarburi, face parte din planul strategic al Ucrainei de a-și reduce dependența energetică de Rusia. În acest scop, Ucraina a achiziționat chiar și două platforme de foraj în 2011 – deși la un preț uriaș – mai cunoscute sub numele de „turnurile Boyko”. Dar acestea au fost în cele din urmă luate de Rusia – odată cu anexarea Crimeei. Așadar, astăzi (2019), statul nu are suficiente capacități proprii pentru a dezvolta platforma Mării Negre. Prin urmare, a anunțat o competiție pentru a atrage un partener privat pentru dezvoltarea zonei offshore Delfinul – una dintre cele mai mari zone gazeifere din Marea Neagră. Delfinul are aproape 9,5 mii de kilometri pătrați de mare. Câștigătorul selecției o va primi pentru utilizare timp de 50 de ani, pentru a câștiga bani el însuși și a da statului 11% din hidrocarburile extrase. Cu toate acestea, studiind termenii competiției, Schemes a constatat că aceasta ar putea fi „dedicată” pentru o companie americană „problematică”.
În februarie 2020, într-un interviu acordat publicației RBC Ucraina, Andriy Kobolev, CEO Naftogaz, afirma că Naftogaz este pregătită să participe la o nouă competiție pentru dezvoltarea zăcământului Delfinul.
„Cred că nu este nevoie să vorbim despre competiția pentru dezvoltarea hidrocarburilor de la zăcământul Delfinul. Ne bucurăm că a fost anulată. Sperăm că va avea loc o competiție normală, deplină, de înaltă calitate, ținând cont de licențele care aparțin, deja, Naftogaz. Și acolo va fi posibil să creștem rapid volumul de gaze. Dar noi, Naftogaz, suntem pregătiți să participăm la o competiție corectă. Dacă pierdem în fața unor companii de nivelul Exxon și Shell, nu există întrebări. Atunci totul este clar. Dacă pierdem din nou în fața cuiva în cazul căruia lucrurile nu sunt la fel de clare, atunci vom avea întrebări”, spunea Kobolev.
„Știm că există dorința de a atrage un mare investitor internațional. Având în vedere retragerea marilor investitori internaționali din aceeași zonă a României, care este mai dezvoltată, mai ușor de înțeles, ni se pare că acest lucru este puțin probabil”, a spus Kobolev.
Andriy Kobolev a explicat de ce Naftogaz este interesată de dezvoltarea amplasamentului Delfinul. În zona hidrocarburilor tradiționale, probabilitatea ca Naftogaz să descopere o a doua Șebelinka sau ceva cel puțin apropiat, este aproape zero. „Aceasta înseamnă că trebuie să intrăm fie în foraje de ultra-adâncime, fie în roci dense, fie foraj offshore.
Șebelinka este un zăcământ de gaze naturale și condensat situat în regiunea Harkov din estul Ucrainei. Descoperit în 1950, acesta a fost timp de aproape două decenii cel mai mare zăcământ de gaze din Europa ca rezerve și nivel de producție. În februarie 2022, Rafinăria de gaze de la Șebelinka a fost nevoită să își suspende activitatea și să evacueze personalul din cauza invaziei ruse.
Către finalul anului 2020, același Andriy Kobolev declara: „în ziua de azi, nimeni nu stie sigur unde sunt rezervele de gaz, cât de greu și costisitor va fi scoaterea la suprafață. Politica energetică a Occidentului restricționează tot mai mult investițiile în extracția hidrocarburilor. Prin aceasta, companiile internaționale au acum de ales proiecte mai cercetate și suficient de interesante pentru a investi în alte regiuni ale lumii. În astfel de condiții, Ucraina trebuie să se pregătească mai eficient pentru a face un astfel de proiect înțeles și atractiv pentru negocierile cu companii internaționale puternice. Succesele vecinilor Turcia și România arată că există gaz în Marea Neagră. Conform informațiilor noastre, cele mai mari resurse de gaze ale Ucrainei sunt concentrate pe platoul continental – 1-2 trilioane de metri cubi”. Potrivit publicației ucrainene Hromadske, în 2019, Naftogaz a recunoscut că aceste planuri ambițioase erau imposibil de implementat. La acea vreme, compania a remarcat că zăcămintele ucrainene semănau cu o „lămâie stoarsă” din cauza epuizării resurselor.
În luna mai 2021, cu o săptămână înainte de vizita secretarului de stat american Anthony Blinken în Ucraina, guvernul ucrainean l-a demis pe Andriy Kobolev din funcția de președinte al consiliului de administrație al Naftogaz. Guvernul a explicat demiterea lui Kobolev prin pierderile Naftogaz din 2020.
Naftogaz din Ucraina ar putea începe forajul pe platoul Mării Negre cel mai devreme în cinci ani, a declarat membrul consiliului de administrație al Naftogaz, Mavriky Kalugin, pentru LIGA.net în octombrie 2021, la Congresul Ucrainean de Investiții în Gaze de la Kiev. În general, conform calculelor managerului de top, pentru a implementa „strategia 2030”, Naftogaz va trebui să investească 20 de miliarde de dolari în producție pe parcursul a 10 ani, dar primele rezultate vor fi vizibile abia peste 3-5 ani. Pentru a dezvolta complet zăcământul offshore din Marea Neagră, Naftogaz trebuie să investească între 7 și 10 miliarde de dolari în investiții de capital în perioada 2021-2030. În martie același an, într-un interviu acordat LIGA.net, fostul director executiv al Naftogaz, Otto Waterlander, a menționat că firma de stat ar putea începe forarea puțurilor în Marea Neagră la sfârșitul anului 2022 sau începutul anului 2023. Și, în acest scop, Naftogaz și Ukrgazvydobuvannya au semnat un memorandum de înțelegere cu compania israeliană Naphtha Petroleum și compania românească OMV Petrom.
Din cauza invaziei ruse, planurile de foraj și exploatare în perimetrul Delfin au fost înghețate, zona fiind situată într-o regiune cu risc militar ridicat (nord-vestul Mării Negre). Cu toate acestea, autoritățile ucrainene și Naftogaz consideră Delfinul ca fiind promițător pentru producția viitoare de gaze și petrol, iar, începând cu 2026, se desfășoară lucrări pregătitoare pentru a găsi investitori, atunci când situația de securitate va permite reluarea operațiunilor.
În februarie 2009, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a pus capăt vechii dispute dintre Ucraina și România privind frontiera maritimă a celor două țări la Marea Neagră. Problema delimitării maritime dintre Ucraina și România a rămas nerezolvată din 1997, când a fost semnat un acord politic de bază între aceste state.
Ca urmare a deciziei curții internaționale, aproape 80% din teritoriile disputate au intrat sub jurisdicția României. Experții români susțin că această zonă ar putea conține zăcăminte uriașe de petrol și gaze naturale, capabile să asigure independența energetică a României timp de cel puțin 30 de ani. Un an mai târziu, guvernul român a emis 5 licențe pentru explorarea zăcămintelor de petrol și gaze din Marea Neagră. Printre companiile care au câștigat licitația s-a numărat și compania rusă Lukoil, în parteneriat cu Vanco International Statele Unite. Consorțiul ruso-american a obținut dreptul de a dezvolta zone subsol cu o suprafață totală de 2.000 km pătrați de teritoriu, pentru care Bucureștiul a dat în judecată Kievul la Curtea Internațională de Justiție. Celelalte zone au fost date spre explorare grupului britanico-român Melrose Resources – Petromar Resources și companiei olandeze Petro Ventures Bv.
Compania americană Exxonmobil și companiile românești Petrom și Rompetrol au participat, de asemenea, la competiție, dar ofertele lor de licitație au fost respinse.
