Ministrul Finanțelor a prezentat mai multe propuneri de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Sunt vizate multinaționalele, care își vor putea deduce mai puține cheltuieli. În plus, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont bancar, iar cele care nu au avut activitate de mai mulți ani vor fi dizolvate automat. În acest moment, 700.000 de firme nu au niciun cont bancar, dar au datorii la stat. Ministrul Finanţelor a vorbit și despre o posibilă recesiune, pentru care trebuie să fim pregătiţi, având în vedere creșterea economică în scădere, din ultimii ani. De precizat că recesiune înseamnă scăderea economică cel puțin două trimestre consecutiv.
Așadar, ministerul Finanțelor vrea ca multinaționalele să nu mai exporte profitul, iar în bugetul țării să intre mai mulți bani. Vizate sunt, printre altele, cheltuielile de administrare și de consultanță pentru care doar în 2024 s-au plătit către firme afiliate aproape 15 miliarde de lei. După model american, statul vrea o formulă de taxare prin care deducerea unor astfel de cheltuieli să fie plafonată la 3%.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro și introducerea, începând cu 2026, a unei taxe pe afiliați, vizând tocmai zona de export de profit a multinaționalelor.
Noua taxă va avea ca bază de calcul anul 2024 și este menită să se concentreze pe tranzacțiile între companii afiliate și pe prețurile de transfer, fără a afecta întreaga activitate economică a marilor companii.
„Nu trebuie să taxăm activitatea economică a multinaționalelor, ci profiturile externalizate. Vrem investiții și locuri de muncă în România”, a spus Nazare.
Ministrul a justificat schimbarea prin rezultatele sub așteptări ale IMCA (Impozitul minim pe cifra de afaceri), deși se estimaseră încasări de 5-7 miliarde de lei, în realitate acestea au fost doar 1,2 miliarde de lei.
Taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 de euro
A doua măsură anunțată vizează comerțul online din afara Uniunii Europene. Nazare a prezentat o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 de euro, în contextul exploziei acestor livrări – de la 3-4 mii/zi în urmă cu câțiva ani, la 225.000/zi, în prezent.
Cel mai probabil această taxă va fi percepută de la livratori. Ministrul a invocat efecte negative economice, de mediu și logistice, precum și riscul ridicat de contrafaceri. Măsura va fi aplicată în colaborare cu firmele de curierat, vizând și coletele expediate prin huburi intermediare.
Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40 de mii de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici. Ca atare propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zona extracomunitare în România și cele care vin prin alte hub-uri în România, a spus Nazare.
Acestă măsură ar duce la bugetul de stat 1,3 miliarde de lei.
Inspectorii ANAF vor purta bodycam
A treia măsură vizează eficientizarea activității ANAF, pentru îmbunătățirea colectării și verificările fiscale. Astfel ministrul a anunțat că inspectorii vor purta bodycam în timpul controalelor.
”Reglăm relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF, care a fost tensionată, iar rezultatul s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare”, a mai spus ministrul.
„Introducem, de asemenea, bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii şi pentru zona de control din ONJN”, a adăugat Nazare.
Mai multă transparență în mediul de afaceri
Pe lângă aceste măsuri, Nazare a prezentat modificări menite să reducă acumularea de datorii și să crească transparența în mediul de afaceri.
Este vorba despre reducerea termenelor de eșalonare a datoriilor și sancționarea penală a cesionării părților sociale în cazul firmelor cu obligații bugetare neachitate, dacă tranzacția este făcută cu scopul de a evita plata acestora, interdicția de cesionare a acțiunilor pentru firmele cu datorii, fără dovada achitării acestora sau a unor măsuri asigurătorii, obligativitatea deschiderii unui cont bancar pentru toate persoanele juridice, în condițiile în care aproape jumătate dintre companiile active nu au cont și cumulează datorii totale de peste 1,7 miliarde de lei. Băncile vor fi obligate să deschidă cel puțin un cont pentru orice firmă.
O altă măsură anunțată are în vedere majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri la 8.000 de lei, față de 1 leu în prezent, cu norme tranzitorii. Ministrul a amintit că nivelul de 200 de lei stabilit în 1990 nu a mai fost actualizat până în 2020.
”Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relație cu nici o bancă și nu fac niciun fel de rulaj este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Și pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă”.
În ceea ce privește firmele fără activitate – 462.000 de contribuabili inactivi – acestea datorează bugetului de stat 3,5 mld. lei. Ministrul a explicat că nu putem să înființăm o firmă cu 1 leu, iar atuci când vre, să o desființăm să fie foarte complicat.
Ministrul a anunțat, de asemenea, eliminarea plafonului minim de 50.000 de lei/zi pentru plăţile cu cardul. Orice comerciant trebuie să ofere atât posibilităţi de plată în cash, cât şi posibilităţi de plată cu orice mijloc de plată electronică.
Nu în ultimul rnd, ministrul a venit cu noutăți în privința eșalonărilor la plata datoriilor către stat.
”Schimbăm filozofia în privința modului în care se fac eșalonările. Avem trei tipuri de eșalonări: eșalonarea simplificată, eșalonarea clasică și eșalonarea cu risc fiscal mic.
Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie și a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri care au fost inițiate în pandemie, a fost permanentizată.
Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să-și recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Și avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate 100.000 lei și au ajuns la zeci de milioane. Și nu este doar un caz. (…) Nu este vorba doar de eșalonarea simplificată. Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecți, care chiar au nevoie de o eșalonare, să o facă, să-i ajutăm, dar, în același timp, prevenind abuzurile și prevenind abuzul de aceste facilități acordate, care, din nefericire, se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori, care sunt foarte mulți.
Spre exemplu, la eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asiguratorie. O companie nouă vine direct în eșalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Și am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii și nu doar pentru acestea, ci și pentru celelalte tipuri de eșalonări, astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii.
Termenele pe care le aveau aceste companii până acum, pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se reduc. Vă dau un exemplu: de la 180 la 60 de zile, pentru că ei, practic, odată ce-și luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente și, din cascadă în cascadă, din eșalonare în eșalonare am ajuns în anumite cazuri (…) la sute de milioane,datorii, companii care intră în concordanță sau în insolvență, după caz, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani”, a explicat Nazare.
