Înainte ca prim-ministrul Ilie Bolojan să anunțe primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar pentru anul în curs, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a făcut o evaluare a primei săptămâni de la intrarea în noul mandat.
Nazare: ”Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă.
Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați.
Bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente.
Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%.
Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat.
Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice.
Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist?
E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”.
Măsuri imediate
Într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, prim-ministrul Guvernului României, Ilie Bolojan, a anunțat primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea imediată a deficitului bugetar. Urgentarea acestor măsuri a fost argumentată prin faptul că în data de 8 iulie ECOFIN urmează să adopte decizii și recomandări cu privire la anumite state membre, între care și România, în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.
Bolojan a anunțat că începând cu 1 august TVA va crește de la 19% la 21% și iat cota redusă de 5% va crește la 11 % pentru medicamente, alimente, servicii publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărți, lemne de foc și energia termică. Tot 11% va fi cota TVA și pentru HORECA, cu atenționarea că dacă analizele care vor fi realzate în luna octombrie nu vor arăta o încasare mai bună la buget din acest acest domeniu, cota va crește la 21%.
O altă măsură vizează creșterea cu 19% a accizelor la alcool, combustibil și tutun.
În ceea ce privește pensiile și salariile din sistemul bugetar, premierul a anunțat plafonarea lor și în 2026, argumentând că în acest an salariile au crescut cu 20%, iar pensiile cu peste 30%, mult mai mult decât poate suporta bugetul. Cea mai controversată măsură este cea a introducerii CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Precizăm că pentru aceste pensii, la ora actuală, se plătește și impozit pe venit, tot de 10%.
Prin această măsură, Guvernul speră că va crește numărul celor care contribuie la Sănătate, de la 6 milioane la 8 milioane.
Începând cu 1 ianuarie 2026, Bolojan a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea impozitului de la 2% la 4% pentru profitul excesiv al băncilor comerciale, suprataxarea tuturor câștigurilor din jocurile de noroc și majorarea substanțială a impozitelor pentru locuințe.
Referitor la această din urmă măsură, Bolojan a precizat că România are impozite foarte mici la nivelul UE, în urma noastră fiind doar trei țări. Aici bugetele locale vor avea mult de câștigat, întrucât în România 95% dintre locuințe sunt proprietate privată. Deși a comparat nivelul impozitelor, premierul nu a comparat și nivelul veniturilor.
Premierul a mai anunțat creșterea normei didactice de predare în învățământul preuniversitar de la 16 la 18 ore săptămânal, iar în învățământul universitar de la 18 la 20 de ore. Tot în domeniul Educației, prim-ministrul a anunțat reașezarea burselor. Vor rămâne doar cele sociale și cele de merit.
Pentru acest prim pachet de măsuri, Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului săptămâna viitoare.
Cel de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar urmează să fie anunțat în maxim două săptămâni: reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și a instituțiilor autofinanțate, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă, actualizarea redevențelor și valorificarea activelor statului.
