Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică indică o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală și de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori, anunță Ministerul de Finanțe.
În trimestrul al doilea din 2026, contracția anuală a PIB real s-a redus semnificativ, până la -0,4%, în timp ce, față de trimestrul precedent, economia a rămas practic stabilă. Evoluția indicatorilor lunari arată, de asemenea, semnale de îmbunătățire a activității economice în mai multe sectoare. Construcțiile au continuat să înregistreze o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură.
Dincolo de evoluția pe termen scurt a PIB, structura activității economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum și a fost însoțită de deficit fiscal și extern ridicate, investițiile continuă să joace un rol important în susținerea activității economice.
În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. Această schimbare reprezintă un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și, implicit, asupra dezechilibrului extern.
„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.
Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Investițiile, principalul motor al activității economice în perioada de ajustare
În actuala perioadă de ajustare, investițiile rămân unul dintre principalii factori de susținere a activității economice și elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.
Ciclul investițional este vizibil atât în dinamica puternică a construcțiilor, cât și în accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 56%.
Efectele acestui efort investițional depășesc însă contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea securității și disponibilității energetice.
O infrastructură mai performantă creează condiții mai bune pentru extinderea capacității interne de producție, atragerea investițiilor private și integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.
Prin urmare, investițiile realizate în această perioadă nu susțin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacității economiei de a genera valoare adăugată și creștere sustenabilă în anii următori.
Dezechilibrul extern continuă să se ajusteze
În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada corespunzătoare din 2025. În aceeași perioadă, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.
Evoluția reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.
Ministerul Finanțelor analizează însă această ajustare și în contextul ciclului investițional puternic. O parte a investițiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însă, extinderea și modernizarea capacității productive pot contribui la creșterea competitivității, substituirea unor importuri și consolidarea capacității de export a economiei.
Inflația începe să coboare, iar presiunile asupra economiei se temperează
Evoluția recentă a inflației indică, de asemenea, reluarea procesului dezinflaționist.
Rata anuală a inflației s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. (n.r. – în acest calcul nu mai intră însă prețul energiei electrice care s-a majorat substanțial începând cu luna iulie 2025! România rămâne însă țara din UE cu cea mai mare inflație, iar euro s-a aprecia brusc, de la 4,98 lei la 5,25lei. Asta după mulți ani de stabilitate)
Evoluția reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflației rămâne ridicat și impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice. Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.
La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale. În același timp, persistența tensiunilor geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie și impun prudență în evaluarea perspectivelor.
Reducerea treptată a inflației este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru perspectivele de creștere economică. Pe măsură ce inflația se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condițiile pentru o revenire graduală a consumului.
O economie care își schimbă treptat modelul de creștere
Imaginea care se conturează este, astfel, cea a unei reechilibrări graduale a economiei românești.
Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investițiile – în special cele susținute din fonduri europene – permit continuarea dezvoltării infrastructurii și extinderea capacității productive a economiei.
Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă și într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe.
Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă. Investițiile productive, infrastructura, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivității și consolidarea capacității de export sunt elementele care pot susține această tranziție.
Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.
”Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, subliniază ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
