Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Vă prezentăm în continuare textul discursului:
Bună dimineața! Bine ați venit la Palatul Cotroceni.
Trei obiective în politica externă a României – consolidarea securității, comunitățile românești din afara granițelor și diplomația economică. Pe unele am progresat mai mult, pe altele mai puțin. Anul acesta va fi mai bun.
În ceea ce privește securitatea, în acțiunile noastre din acest an am încercat să consolidăm rolul nostru în interiorul formatelor multilaterale de securitate în care suntem parte. Și mesajul este că România este un contributor la securitatea transatlantică, contributor la securitatea Flancului Estic și a regiunii mai restrânse în care ne găsim. Așa cum am spus, o prezență importantă, și aș spune ambițioasă, în formatele multilaterale în care suntem parte.
Am avut Summitul B9 la București, cu participarea Secretarului General NATO, cu participarea Statelor Unite, a Ucrainei, și o declarație a Summitului importantă în perspectiva Summitului NATO de la Ankara.
Suntem parte din acest nou format al Flancului Estic în interiorul Uniunii Europene, Formatul Helsinki. Am participat la Board of Peace, participăm în mod activ la Coaliția de Voință.
Acolo, în fiecare din aceste formate, exprimăm punctul de vedere al României pe chestiuni de securitate și suntem activi, așa cum ne dorim să fie și relația partenerilor înspre noi.
Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim, dincolo de parteneriatul de securitate, care progresează, ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România.
Ne concentrăm în acest climat de securitate pe parteneriate bilaterale cu componentă de apărare, care se consolideze securitatea pe care ne-o dă participarea în formate multilaterale.
Pe amenințări hibride, atât partea mai cinetică, cât și partea, să-i spunem, cyber și de dezinformare, progrese mai mari sau mai mici, dar aceste chestiuni trebuie să fie parte din preocupările noastre în continuare.
În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important, cu decizii majore care privesc Cadrul Financiar Multianual. Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an. Și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european.
Ne interesează foarte mult procesul de extindere, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina și Balcanii de Vest.
Ne interesează foarte mult arhitectura de securitate în interiorul Uniunii Europene. Și am menționat participarea la acest Format Helsinki. Și ne interesează, de asemenea, să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă, fenomen în parte nou, în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune.
Vecinătatea imediată – evident, susținem, am menționat, Coaliția de Voință. Ne dorim o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. Pentru asta, sprijinim și bilateral, și în formate multilaterale Ucraina, și sprijinim formele de presiune în special economică asupra Rusiei.
Sprijinim procesul de integrare pentru Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, fără să ne abatem de la principiul merit-based, și salutăm deschiderea pentru Moldova și Ucraina a clusterelor de negociere.
Relația cu Republica Moldova rămâne una extrem de importantă pentru politica noastră externă și mă bucur că am progresat în elemente concrete de sprijin, inclusiv interconexiuni energetice cu Republica Moldova.
Marea Neagră – importantă pentru securitatea României, importantă pentru securitatea Europei, importantă în perspectivă pentru relația economică cu zona Caspică și cu Asia în general, și avem progrese pe hub-ul european de securitate maritimă.
Vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep. Progresăm în ceea ce privește interconexiunile energetice cu țările din regiune și fiecare dintre aceste instrumente este parte ale politicii noastre de securitate.
Alte formate internaționale. Extrem de importantă aderarea României la OCDE, unde, grație efortului multor oameni, am îndeplinit toate cele 25 grupuri de condiții tehnice și așteptăm curând decizia politică pentru integrare.
Organizația Internațională a Francofoniei, o miză pentru România în perioada imediat următoare. Avem un candidat foarte bun pentru poliția de secretar general și e important ca eforturile noastre diplomatice să meargă în această direcție.
În ceea ce privește relația cu comunitățile românești din afara granițelor, un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat Parteneriatul Strategic, și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina. Ucraina sărbătorește 31 august, începând de anul acesta, ziua Limbii Române, și acele tensiuni sau îngrijorări cu privire la școala în limba română cred că s-au risipit în bună măsură.
E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români, și e important să optimizăm serviciile consulare, și o să revin la chestiunea asta.
În ceea ce privește diplomația economică, există oportunități care se deschid odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană în raport cu Mercosur, cu India, Indonezia, Australia și alte piețe importante. Deci pe aceste zone vor exista oportunități și e important să avem un dialog între companiile românești de stat, companiile românești private și diplomația românească, astfel încât să optimizăm atât prezența companiilor românești pe aceste piețe, cât și atragerea de capital în România.
Și, în fine, partea administrativă – Îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile și sper ca, în relația cu viitorul Guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru Ministerul de Externe.
Pentru că există, știm toți, există chestiuni logistice importante, amânate, și pe partea de finanțare, și pe partea de sedii administrative ale României în afară, și politică externă, inclusiv din perspectivă economică, este o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm, deci sper că, pe partea administrativă, vom avea niște progrese în cursul anului care urmează.
Pe toate aceste subiecte, vă urez succes și sper ca, peste un an, când ne vom revedea aici, să putem să spunem multe lucruri bune despre ce-am făcut cu toții.
Vă mulțumesc!
