La frontiera estică a UE, numărul migranților care sosesc a crescut semnificativ. În 2024, numărul persoanelor care au intrat în UE la frontiera belarusă a crescut cu 66 % față de 2023. Rusia și Belarus profită de oameni, cu o viză de student sau de turist rus, folosind ființe umane într-un act de ostilitate, ca instrument politic de destabilizare a societății UE prin exploatarea principiului UE al dreptului la azil. Pentru combaterea acestei forme de război hibrid, UE a emis un set de acțiuni care vor consolida capacitatea țărilor UE de a se opune acestei amenințări hibride și de a consolida securitatea la frontierele externe ale UE.
Astfel, Comisia Europeană a adoptat o comunicare pentru a sprijini statele membre să contracareze amenințările hibride generate de utilizarea ca armă a migrației de către Rusia și Belarus și să consolideze securitatea la frontierele externe ale UE.
Amenințările hibride grave și persistente la frontiera estică a UE inițiate de Rusia și Belarus reprezintă noi provocări pentru UE. Pentru a asigura securitatea și integritatea teritorială în acest context excepțional, statele membre care se învecinează cu Rusia și Belarus trebuie să poată acționa decisiv. Pentru aceasta este necesar un răspuns consolidat al UE, care să respecte pe deplin dreptul UE și dreptul internațional.
Printre măsurile avute în vedere sunt identificarea provocărilor la frontierele terestre externe ale UE cu Rusia și Belarus și a amenințării la adresa securității UE. Comisia Europeană va sprijini țările UE să împiedice Rusia și Belarus să utilizeze principiile și valorile europene, inclusiv dreptul la azil, împotriva UE.
De asemenea, pentru consolidarea răspunsului UE în materie de politici și a sprijinului operațional al UE, au fost deja puse în aplicare mai multe măsuri împotriva utilizării ca armă a migranților în Finlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Pentru a consolida și mai mult supravegherea frontierelor cu Rusia și Belarus, UE pune în prezent la dispoziție 170 de milioane de euro pentru a sprijini modernizarea echipamentelor electronice de supraveghere, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, instalarea de echipamente mobile de detectare sau combaterea intruziunilor dronelor.
ȚărileUE au obligația legală de a proteja frontierele externe ale UE, respectând în același timp drepturile fundamentale și principiul nereturnării (garantarea faptului că nimeni nu ar trebui returnat într-o țară în care ar fi supus torturii, tratamentelor crude, inumane sau degradante). În fața amenințării hibride actuale și în conformitate cu tratatele UE, țările UE pot adopta măsuri naționale care pot afecta drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul de azil. Astfel de măsuri trebuie să fie excepționale, temporare, proporționale și pentru cazuri clar definite.
