Nou lăcaș de cult pentru români în centrul Vienei

Nou lăcaș de cult pentru români în centrul Vienei

Proiectul şi macheta noii biserici care va fi construită în centrul Vienei au fost prezentate zilele trecute de către ÎPS Mitropolitul Serafim, după săvârșirea slujbei din biserica „Sf. Ap. Andrei” din Simmeringer Hauptstrassee.

Prezentarea a fost primită cu bucurie de credincioşii prezenţi. Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, IPS Serafim a explicat necesitatea şi importanţa acestui proiect şi a îndemnat pe credincioşi să fie alături şi să susţină această iniţiativă de suflet.

De asemenea, pr. Emanuel Nuţu, Ierarhul a subliniat şi buna colaborare cu autorităţile vieneze, care, la toate întâlnirile avute s-au arătat nu doar susţinători, dar şi încântaţi că o asemenea biserica va fi ridicată în oraşul pe care-l conduc. Astfel, a fost posibil ca într-un loc central al capitalei Austriei, comunitatea ortodoxă română să poată primi un teren pe care să-şi pună amprenta credinţei strămoşeşti, anunță basilica.ro

Proiectul viitoarei biserici a fost realizat de arhitecţii Georg Baldass şi Mihaela Ionescu: „Am fost confruntaţi cu întrebarea cum ar trebui să arate o biserica ortodoxă românescă la Viena? Soţul meu, arhitectul Georg Baldass, împreună cu care fusesem în Bucureşti, la mănăstirile bucovinene, la biserici renumite din Oltenia, Maramureş şi Dobrogea, a trecut de îndată la treabă, realizând un fotomontaj cu cele mai frumoase biserici din fiecare regiune a României, documentând astfel marea lor diversitate. Am înţeles atunci că răspunsul îl vom găsi punând întrebarea Ce ne uneşte pe toţi, cei care în diaspora ne-am adunat din toate colţurile ţării? Mi-au venit de îndată în minte numele lui Mihai Eminescu şi al Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Eminescu a văzut în credinţa ortodoxă leagănul neamului românesc, cea care a stabilit şi a unificat limba noastră (Opere, 1989, vol.X, p. 187). Despre Ştefan cel Mare ştim că a fost considerat chiar de papa Sixt IV atlet al credinței creștine, iar Nicolae Iorga scria Într-însul găsise poporul românesc cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său ( inscripţie pe statuia din Piaţă civică din Vaslui). De aici a ţâşnit izvorul. Forma desăvârşită a bisericilor ștefaniene nu este decât expresia materializată a cultului nostru ortodox şi de aceea, ca orice arhetip, rămâne mereu contemporană. Nu ştiu dacă se cânta şi în acea vreme Cămară Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită…, dar acest dor trebuie să-l fi simţit şi Petru Rareş, când a purces la scrierea icoanelor pe pereţii exteriori ai acestor locaşuri. Iar Duhul Sfânt l-a povăţuit pe Mitropolitul Grigorie Roşca în compunerea programului iconografic. În faţa pericolului otoman iminent, ei împreună au înţeles că numai dragostea frăţească îi poate sta împotrivă şi au reprezentat numai sfinţi canonizaţi în vremea Bisericii Una, după cum am aflat din lucrarea lui Sorin Dumitrescu Chivotele lui Petru Rareş şi modelul lor ceresc. Acestea toate ne-au călăuzit şi s-au concretizat în proiectul noii biserici, pe care nădăjduim, cu ajutorul Domnului, să o ridicăm în inima Vienei.”, subliniază arhitectul Mihaela Ionescu.