Potrivit Comisiei Europene, România nu este singura țară care are probleme legate de deficitul bugetar. Probleme sunt și în Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Belgia. În cazul acestor state, deocamdată, Comisia Europeană nu consideră necesar să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE, în această etapă.
Asta pentru că, în Slovacia, de exemplu, guvernul a crescut unele taxe și impozite, care ar aduce economii de 2,7 miliarde de euro. Patronatele, în schimb, au propus: înghețarea salariilor din sectorul public timp de trei ani, eliminarea a două zile libere la nivel național și eliminarea voucherelor de vacanță, dar aceste măsuri au fost respinde de premier.
În Franța persoanele singure care câștigă peste 250.000 de euro anual sau cuplurile care câștigă 500.000 de euro plătesc în prezent un impozit suplimentar între 3% și 4% pentru veniturile care depășesc aceste praguri. Dar se propune ca acest impozir să crească.
Totodată, companiile cu cifre de afaceri de peste 1 miliarde euro vor plăti un impozit suplimentar, pentru sumele care depășesc acest nivel. Se așteaptă ca aceste măsuri să aducă 20 de miliarde de euro la buget, completând reducerile de cheltuieli în valoare de 40 de miliarde de euro.
Italia propune majorarea impozitului pe profiturile din tranzacțiile cu criptomonede de la 26% la 42%. Cu toate acestea, datoria publică este proiectată să crească până în 2026 din cauza subvențiilor de stat costisitoare acordate sectorului construcțiilor.
Se preconizează că deficitul Ungariei va ajunge la 4,6% în 2025 și la 4,7% în 2026. Ușoara creștere reflectă noile poveri fiscale, cum ar fi scutirile de la impozitul pe venit pentru mamele cu mai mult de doi copii, creditele fiscale pentru familiile cu copii în îngrijire și deducerile de TVA pentru pensionari.
Deși aceste costuri vor fi parțial compensate de creșterea impozitelor sectoriale, creșterea salariilor din sectorul public va continua să exercite presiune asupra bugetului. Cu alegeri generale programate pentru 2026, guvernul premierului Viktor Orban va încerca să nu majoreze taxele și impozitele chiar cu riscul de a depăși deficitul prognozat.
Polonia ar putea crește veniturile prin impozitarea vehiculelor în funcție de emisiile de carbon, creșterea accizelor la combustibil, eliminarea cotelor preferențiale de TVA, reducerea alocațiilor pentru familiile cu venituri mari și majorarea taxelor de mediu.
Polonia își propune cheltuieli totale pentru apărare de 4,7% din PIB anul acesta ceea ce va duce datoria publică la peste 60% din PIB în 2026 și 2027.
Belgia vrea să limiteze creșterea cheltuielilor statului la 3,6% în 2025. În ceea ce privește apărarea, Belgia profită de flexibilitatea oferită de regulile noi ale Uniunii și exclude cheltuielile militare din calculul deficitului bugetar.
Totodată, autoritățile analizează posibilitatea vânzării unor active de stat, în valoare de aproximativ 3,2 miliarde de euro, și pregătesc reforme în sistemul social, care vizează pensiile și ajutoarele de șomaj.
