Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 arată că, în cele trei trimestre ale anului 2025, creșterea economică a depășit așteptările.
Cu toate că această performanță foarte bună a fost impulsionată inițial de o creștere bruscă a exporturilor, datorată anticipării creșterilor tarifare, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru. Privind în perspectivă, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat în perioada analizată în previziuni, în pofida unui mediu extern dificil.
Previziunile din toamna acestui an estimează că, în UE, PIB-ul real va crește cu 1,4% în 2025 și în 2026, apropiindu-se de 1,5% în 2027. Se preconizează că zona euro va reflecta această tendință, estimările fiind că PIB-ul real va crește cu 1,3% în 2025, cu 1,2% în 2026 și cu 1,4% în 2027. Inflația din zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1% în 2025 și menținându-se la aproximativ 2% în perioada analizată în previziuni. La nivelul UE, se preconizează că inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2% în 2027.
În ceea ce privește România, prognoza nu este la fel de optimistă. Creșterea PIB-ului real al României este de așteptat să rămână scăzută, la 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, deoarece consolidarea fiscală necesară atenuează consumul privat și public, la rândul său afectat și mai mult de o creștere a inflației. Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate de RRP și unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real se va accelera peste 2% pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va ușura.
În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza activității economice mai blânde, ceea ce a dus la o creștere treptată a ratei șomajului. Cu toate acestea, fluxul de muncitori străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în unele sectoare precum construcțiile și serviciile. Se estimează că rata șomajului va crește ușor peste 6% în 2025 și va scădea treptat la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor publice și moderarea celor private în 2025 și 2026 vor încetini puternic creșterea salariilor nominale, devenind-o negativă în termeni reali. După creșteri mari, moderarea creșterii salariilor este probabil să susțină competitivitatea externă.
După ce a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, determinat în principal de creșterea rapidă a cheltuielilor, se estimează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3% și va ajunge la 5,9% din PIB în 2027. Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală de la sfârșitul anului 2024. În decembrie 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3% din PIB. În iulie 2025, Parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, cuprinzând creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, lărgirea bazei contribuțiilor la sănătate, creșteri ale accizelor și o cotă mai mare a impozitului pe dividende) și o extindere a înghețului nominal al salariilor și pensiilor în 2026. În septembrie, Parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente asupra proprietății rezidențiale și a taxelor de mediu. Orientarea fiscală este de așteptat să fie contractivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027. Se estimează că cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6% din PIB în 2024 la 2,0% din PIB în 2027.
Se estimează că datoria guvernamentală va crește de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în mare parte determinată de deficitele primare mari ale guvernului și de o creștere estimată a plăților dobânzilor.
