Trecerea la o economie neutră din punctul de vedere al climei înseamnă o transformare uriașă pentru regiunile dependente de dioxid de carbon.
UE este hotărâtă să asigure neutralitatea climatică până în 2050 și a integrat obiectivul în toate politicile sale din cadrul Pactului verde european pentru combaterea schimbărilor climatice. Acest obiectiv ambițios necesită o tranziție către o economie cu emisii scăzute de carbon și este o provocare pentru teritoriile care depind în principal de combustibilii fosili și de industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon.
Pentru a aborda impactul social, economic și de mediu al tranziției, Comisia Europeană a propus, în ianuarie 2020, Fondul pentru o tranziție justă, care face parte din planul de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, Pactul verde european, în valoare de 1 000 de miliarde de euro. Se preconizează că Parlamentul va vota cu privire la instituirea Fondului pentru o tranziție justă în cursul sesiunii plenare din septembrie.
În timpul unei sesiuni plenare din 23 iulie, Parlamentul a provocat Consiliul să justifice reducerile masive ale bugetelor Fondului pentru o tranziție justă și ale programului InvestEU în contextul Pactului verde european – o prioritate a UE pe termen lung care nu ar trebui pusă în pericol.
Cine primește finanțare?
Toate statele membre pot avea acces la finanțare, dar resursele vor fi concentrate pe regiunile care se confruntă cu cele mai mari provocări: regiunile cu intensitate ridicată a carbonului, care utilizează masiv combustibilii fosili (cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase). Se va ține cont și de bogăția țării respective.
Trecerea la o nouă eră ecologică, fără a lăsa pe nimeni în urmă
În cadrul unei reuniuni din iulie 2020, Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) a solicitat un buget mai mare pentru Fondul pentru o tranziție justă și extinderea domeniului său de aplicare la investiții durabile în microîntreprinderi și IMM-uri, inclusiv întreprinderi nou-înființate și turism durabil, mobilitate inteligentă și durabilă și infrastructuri de transport ecologice, proiecte de combatere a sărăciei energetice, în special în locuințe sociale, și de promovare a unei abordări neutre din punct de vedere climatic și a încălzirii centralizate cu emisii scăzute și infrastructurile verzi, regenerarea și decontaminarea terenurilor industriale abandonate și în proiecte de reconversie, atunci când nu se poate aplica principiul „poluatorul plătește”.
Deputații europeni au solicitat, de asemenea, o derogare pentru investițiile legate de gazele naturale în regiuni care depind în mare măsură de extracția și arderea cărbunelui, a lignitului, a șistului bituminos sau a turbei.
