Peste 85% dintre oameni sunt îngrijorați de impactul dezinformării online și 87% consideră că aceasta a afectat deja politica țării lor, potrivit unui sondaj global, în timp ce Națiunile Unite au anunțat un plan de combatere a fenomenului.
Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, a declarat reporterilor că informațiile false și discursul de ură online, accelerate și amplificate de platformele de socializare, reprezintă ”riscuri majore pentru coeziunea socială, pace și stabilitate”.
Este nevoie urgentă de reglementare ”pentru a proteja accesul la informații (…) și, în același timp, libertatea de exprimare și drepturile omului”, a declarat Azoulay, care a prezentat un ”proiect de guvernanță” pentru guverne, autorități de reglementare și platforme.
Un sondaj realizat la inițiativa UNESCO în 16 țări care urmează să organizeze alegeri naționale anul viitor – cu un total de 2,5 miliarde de alegători – a arătat cât de urgentă a devenit nevoia unei reglementări eficiente, a declarat organizația.
Sondajul realizat de institutul de sondaje Ipsos pe un eșantion de 8.000 de persoane din țări precum Austria, Croația, SUA, Algeria, Mexic, Ghana și India, a arătat că 56% dintre utilizatorii de internet au aflat știrile în principal de pe rețelele de socializare, mult mai mult decât de la televizor (44%) sau de pe site-urile media (29%).
Mediile sociale au fost principala sursă de știri în aproape toate țările, în ciuda faptului că încrederea în informațiile furnizate de acestea era semnificativ mai scăzută decât în mass-media tradiționale: 50% față de 66% pentru televiziune, 63% pentru radio și 57% pentru site-urile și aplicațiile media.
În toate cele 16 țări, 68% dintre respondenți au afirmat că rețelele de socializare sunt cele în care știrile false sunt cele mai răspândite, înaintea aplicațiilor de mesagerie (38%), o convingere ”covârșitor de răspândită în toate țările, grupurile de vârstă, mediile sociale și preferințele politice”.
Dezinformarea a fost considerată în proporție covârșitoare o amenințare concretă, 85% dintre respondenți declarându-se îngrijorați de influența acesteia. 87% au declarat că dezinformarea a avut deja un impact major asupra vieții politice naționale și că va juca un rol în alegerile din 2024.
Discursul instigator la ură a fost, de asemenea, văzut ca fiind extrem de răspândit: 67% dintre respondenți au declarat că l-au văzut online (și 74% dintre cei cu vârste sub 35 de ani). Marile majorități (88%) au declarat că guvernele și autoritățile de reglementare trebuie să abordeze ambele probleme, iar 90% au dorit, de asemenea, ca platformele să ia măsuri.
Vigilența a fost considerată ca fiind deosebit de importantă în timpul campaniilor electorale. Dintre cei intervievați, 89% au cerut intervenția guvernului și a autorităților de reglementare, iar 91% se așteaptă ca platformele de socializare să fie și mai vigilente atunci când democrația este direct în joc.
”Oamenii sunt foarte îngrijorați de dezinformare, în toate țările și în toate categoriile sociale – vârstă, educație, mediul rural sau urban”, a declarat Mathieu Gallard de la Ipsos.
UNESCO a declarat că planul său, bazat pe șapte principii-cheie, a apărut în urma unui proces de consultare pe care l-a descris ca fiind ”fără precedent” în sistemul ONU, bazându-se pe peste 10.000 de contribuții din 134 de țări pe o perioadă de 18 luni.
Guilherme Canela de Souza Godoi, șeful secției pentru libertatea de exprimare din cadrul UNESCO, a declarat că peste 50 de țări reglementează deja rețelele de socializare, dar adesea nu în conformitate cu normele internaționale privind libertatea de exprimare și drepturile omului.
Autoritățile publice de reglementare independente și cu resurse suficiente trebuie să fie înființate peste tot, a declarat UNESCO, și ar trebui să colaboreze strâns în cadrul unei rețele mai largi pentru a împiedica organizațiile digitale să profite de diferențele naționale de reglementare.
Platformele trebuie să modereze conținutul în mod eficient și la scară largă, în toate regiunile și în toate limbile, și să fie ”responsabile și transparente în ceea ce privește algoritmii care sunt prea des orientați spre maximizarea angajamentului în detrimentul informațiilor fiabile”.
Autoritățile de reglementare și platformele trebuie, de asemenea, să ia măsuri mai puternice – inclusiv evaluări ale riscurilor, semnalarea conținutului și o mai mare transparență în ceea ce privește publicitatea politică – în timpul alegerilor și al crizelor, cum ar fi conflictele armate și dezastrele, a declarat UNESCO.
