Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat un document pe care România trebuie să îl respecte, conform căruia copiii vor avea mai multă libertate în mediul online, iar entităţile din domeniu vor avea obligaţia să-i apere de orice atacuri din mediul virtual.
La nivelul ONU a fost adoptat, recent, Comentariul general nr. 25 cu privire la drepturile copiilor în mediul digital. Sunt prevăzute drepturi pentru copii şi obligaţii pentru state, părinţi, profesori şi copii. Concluzia este una inedită: copiii trebuie lăsaţi liberi în lumea digitală, urmând doar să fie protejaţi de violenţă, exploatare, abuz şi dezinformare. Documentul afirmă în mod clar că în mediul digital drepturile copilului prezente în Convenţie trebuie asigurate, respectate şi realizate. De aceea sunt foarte importante accesul la mediul digital, alfabetizarea digitală, protejarea vieţii private şi siguranţa online. Însă pentru realizarea drepturilor copilului în mediul digital trebuie respectate mai multe principii. În primul rând, vorbim de nediscriminare pentru că accesul la mediul digital trebuie asigurat pentru toată lumea, fără nicio deosebire. Apoi, este vorba de interesul superior al copilului pentru că documentul prevede că aceştia au dreptul de a căuta, de a primi, de a transmite informaţii, dar şi de a fi protejaţi în mediul online. Astfel, cu ajutorul unor instituţii care supraveghează mediul online, ”autorităţile statului trebuie să reducă riscurile legate de conţinut, contact şi comportament având caracter violent, agresiune cibernetică, hărţuire, jocuri de noroc, exploatare şi abuz, inclusiv cele sexuale, incitare la sinucidere, recrutare de către infractori, bande sau terorişti la care copii sunt expuşi în mediul online”, se arată în document. În plus, documentul mai arată că, în acest domeniu, părinţii şi educatorii trebuie să reacţioneze în funcţie de vârsta copilului. Concret, cei mici trebuie controlaţi, dar, pe măsură ce cresc, copiilor trebuie să li se respecte dreptul la intimitate. Astfel, ei nu vor mai fi urmăriţi din ce comunităţi virtuale fac parte şi vor putea utiliza avatare sau pseudonime. În plus, copiii separaţi de unul sau de ambii părinţi trebuie să poată ţine legătura cu aceştia prin mediul digital. Alfabetizarea digitală În acest sens, părinţii şi profesorii trebuie să înveţe despre drepturile copiilor, dar mai ales trebuie să se alfabetizeze digital. Ei trebuie să înveţe despre riscurile la care sunt supuşi copiii în folosirea produselor şi serviciilor digitale şi să fie informaţi cu privire la modurile prin care pot respecta şi proteja viaţa privată a copiilor în raport cu mediul digital. Pentru realizarea acestor obiective, mai arată documentul, educaţia digitală trebuie predată în şcoli, ca parte a programelor de învăţământ de bază, începând cu nivelul preşcolar şi continuând pe parcursul celorlalţi ani şcolari. În acelaşi timp, ”instituţiile statului trebuie să ofere informaţii copiilor într-un format adecvat vârstei lor şi prin ghiduri prietenoase”, se mai arată în document.
Părinţii acaparează ”viaţa” online a copiilor
Experţii spun că o astfel de reglementare era necesară deoarece păriţii au tendinţa de a pune stăpânire pe ”viaţa” online a copiilor. ”Activitatea copiilor în mediul online joacă un rol însemnat în viaţa lor, un rol esenţial şi determinant şi nu este vorba doar de timpul pe care ei îl dedică, ci mai ales de implicaţiile emoţionale, educaţionale şi socio-culturale, de aceea era necesară o reglementare a drepturilor copiilor. Deseori, părinţii le interzic în mod abuziv copiilor folosirea aplicaţiilor online sau a social media. Mihai Copăceanu psiholog În România, deseori părinţii le interzic în mod abuziv copiilor folosirea aplicaţiilor online sau din social media. Însă copiii au dreptul la viaţa privată şi la libertatea de exprimare. Astăzi, copilul îşi formează propria identitate de sine şi identitate socială în interacţiunea online. Reglementările ONU transmise statelor au şi acest scop de a proteja copiii, de a-i feri de orice vătămare a demnităţii lor şi de a le asigura un mediu sănătos şi sigur”, a declarat psihologul Mihai Copăceanu.
Prevederile Comentariului sunt obligatorii
Judecătorul Cristi Dănileţ a explicat cum trebuie interpretat documentul şi ce trebuie să facă autorităţile de la Bucureşti după apariţia acestuia. ”Documentul a fost adoptat de către Comitetul pentru Drepturile Copilului, organism al Naţiunilor Unite, învestit cu supravegherea modului în care este respectată Convenţia cu privire la drepturile copilului din anul 1989. România a ratificat această Convenţie prin Legea nr. 18/1990 şi în baza ei a adoptat Legea nr. 272/2004 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Convenţia este cel mai ratificat document din istorie, fiind semnată de către 196 de ţări. În aplicarea lui, Comitetul pentru Drepturile Copilului emite Comentarii generale. Comentariul nr. 25 a fost gândit în anul 2019, conceput în proiect anul trecut şi aprobat în luna martie 2021. Documentul prevede, practic, tot ce trebuie să facă România în acest domeniu. Vorbim de o obligaţie de punere în practică a prevederilor Comentariului pentru că nu vorbim de o simplă recomandare. Foarte important, companiile de internet vor fi obligate să introducă o serie de filtre astfel încât cei mici să nu intre pe site-uri necuvenite pentru ei. Am dosare penale în care sunt cercetaţi copii care şi-au trimis între ei clipuri cu pornografie infantilă. Nici măcar nu ştiau că este o infracţiune. Apoi am minori care au accesat Dark Web-ul pentru a achiziţiona droguri care sunt mult mai ieftine decât cele de pe piaţă. Toate aceste lucruri ne se vor mai întâmpla fiindcă cei care ne aduc internetul vor fi obligaţi să aibă filtre”, a precizat Cristi Dănileţ. – sursa: adev.ro
