Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deși măsurile de politică rapide și bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecințele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple și complexe pentru UE. Prețurile record la energie, ratele ridicate ale inflației, deficitele de aprovizionare, creșterea nivelului datoriei și creșterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor și erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Aceste provocări necesită acțiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată și la prețuri accesibile, pentru a menține stabilitatea economică și financiară și pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice. În același timp, sunt necesare acțiuni rapide pentru a stimula creșterea potențială și crearea de locuri de muncă de calitate și pentru a realiza tranziția verde și tranziția digitală.
Stabilirea unor priorități și orientări clare și coordonate ar ajuta statele să-și coordoneze politicile economice în anul următor.
Analiza privind creșterea durabilă din acest an prezintă o agendă ambițioasă în vederea consolidării în continuare a răspunsurilor coordonate în materie de politici ale UE, pentru atenuarea impactului negativ al șocurilor din domeniul energiei pe termen scurt. În același timp, este esențial să se continue sporirea rezilienței sociale și economice și să se promoveze creșterea durabilă și favorabilă incluziunii pe termen mediu, menținând, în același timp, flexibilitatea pentru a face față unor noi provocări. Această abordare este conformă cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care fac parte integrantă din semestrul european.
Cele patru priorități ale semestrului european rămân: promovarea durabilității mediului, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice, în vederea promovării sustenabilității competitive.
Mecanismul de redresare și reziliență, care dispune de un buget de 723,8 miliarde euro (granturi și împrumuturi), oferă un flux constant de investiții în întreprinderile, infrastructura și competențele europene și sprijină o agendă ambițioasă de reforme până în 2026. Până în prezent, Comisia a aprobat 26 de planuri naționale de redresare și reziliență, toate fiind aprobate de Consiliu. Până în prezent, plățile efectuate în cadrul mecanismului se ridică la peste 135 de miliarde euro.
REPowerEU, planul UE de a elimina rapid dependența UE de combustibilii fosili din Rusia, va mobiliza resurse suplimentare pentru a spori reziliența sistemelor energetice ale UE și pentru a preveni sărăcia energetică prin investiții și reforme specifice.
Comisia a evaluat coerența proiectelor de planuri bugetare pentru 2023 cu recomandările Consiliului din iulie 2022, ținând cont aplicarea în 2023 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.
În conformitate cu recomandările bugetare pentru 2023, statele membre cu datorii mici și medii ar trebui să se asigure că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră. Statelor membre cu datorii mari li s-a recomandat să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național la un nivel inferior nivelului creșterii potențiale a producției pe termen mediu.
Comisia invită Belgia, Portugalia, Austria, Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Slovacia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetele lor pe 2023 sunt pe deplin conforme cu recomandările Consiliului.
Având în vedere că Croația va adera la zona euro la 1 ianuarie 2023, Comisia salută decizia acestui stat de a prezenta pentru prima dată un proiect de plan bugetar.
Recomandarea pentru zona euro adresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro pentru perioada 2023-2024 cu privire la aspectele care afectează funcționarea zonei euro în ansamblu.
Astfel, statele membre din zona euro ar trebui să continue coordonarea politicilor bugetare pentru a sprijini revenirea rapidă a inflației la obiectivul pe termen mediu al Băncii Centrale Europene de 2 %, să susțină un nivel ridicat de investiții publice pentru a ajuta reziliența socială și economică și pentru a sprijini tranziția verde și tranziția digitală, să se asigure că sprijinul acordat gospodăriilor și întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizei energetice este eficient din punctul de vedere al costurilor, temporar și orientat către cele vulnerabile, în special către IMM-uri, să promoveze evoluții salariale care să protejeze puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri salariale, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, să dezvolte și să adapteze sistemul de sprijin social în funcție de necesități, să îmbunătățească politicile active din domeniul pieței forței de muncă și să abordeze deficitul de competențe, să asigure implicarea efectivă a partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor și să consolideze dialogul social, să îmbunătățească mediul de afaceri și să mențină stabilitatea macrofinanciară.
Se recomandă stabilirea unui sistem de stabilire a prețurilor la energie pe două niveluri, care să stimuleze economisirea energiei, înlocuind măsurile legate de preț care au o bază largă. În cadrul acestui sistem, consumatorii vulnerabili ar putea beneficia de prețuri reglementate.
Raportul privind mecanismul de alertă este un exercițiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potențiale dezechilibre macroeconomice.
Pentru 17 state membre – Cipru, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia (care au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în ciclul anual anterior de supraveghere în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice), precum și Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia (care nu au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în 2021/2022) – sunt necesare bilanțuri aprofundate pentru a evalua dacă sunt afectate de dezechilibre.
În pofida unei creșteri puternice, tinerii, femeile și grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap sau care provin dintr-un context de migrație, au nevoie de sprijin suplimentar pentru a intra pe piața muncii. Trebuie consolidate politicile de sprijinire a lucrătorilorpenteu adaptarea la competențele cerute pe piață și a celor care facilitează adaptarea de la un loc de muncă la altul, în special în contextul tranziției verzi și al celei digitale. Promovarea tranzițiilor echitabile pe piața forței de muncă este importantă pentru atingerea obiectivelor principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă și competențele, care sunt integrate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă.
Creșterile prețurilor începând din 2021, accelerate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au exercitat presiuni atât asupra economiei UE, cât și asupra gospodăriilor. Creșterea PIB-ului real a încetinit în primăvara anului 2022, iar venitul gospodăriilor în termeni reali a scăzut pentru prima dată de la pandemia de COVID-19. În acest context, negocierile colective și salariile minime echitabile și adecvate sunt instrumente puternice de menținere a puterii de cumpărare a salariilor, promovând în același timp ocuparea forței de muncă. În plus, ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăți acoperirea și gradul de adecvare al protecției venitului minim.
