Preşedintele Chinei, Xi Jinping se află la Moscova pentru o vizită oficială de trei zile, prima vizită de stat majoră în Rusia de la declanşarea războiului din Ucraina. Este şi prima vizită externă a lui Xi Jinping după realegerea pentru un al treilea mandat în fruntea Chinei. O vizită simbol pentru relaţiile dintre cele două ţări, indiferent că ne referim la relaţiile economice, la relaţiile politice sau la relaţiile de prietenie dintre Rusia şi China.
Preşedintele chinez, Xi Jinping va vorbi cu omologul său rus, Vladimir Putin despre tot ceea ce stă în prim-planul relaţiilor dintre ţările lor, iar războiul din Ucraina a accelerat şi mai mult schimburile economice dintre Moscova şi Beinjing. Prima zi a vizitei președintelui Xi Jinping în Rusia a fost rezervată discuţiilor informale, urmând ca marţi să aibă loc discuţiile formale.
Cei doi lideri vor aborda ”cooperarea strategică” dintre Rusia şi China, comerţul şi multe alte aspecte care ţin de investiţii. Cele două ţări, care se laudă cu prietenia lor, vor semna noi acorduri economice menite să consolideze dependenţa economiei ruse de China.
Al Jazeera a analizat domeniile economice cheie asupra cărora Xi și Putin se vor concentra pentru o mai bună cooperare.
Energia
Deoarece cumpărătorii occidentali au interzis importurile de energie din Rusia, China a devenit un cumpărător important de petrol și gaze rusești, cu prețuri reduse.
Rusia a fost principalul furnizor de petrol al Chinei în ianuarie și februarie, cu 1,94 milioane de barili pe zi, în creștere de la 1,57 milioane în 2022, potrivit datelor vamale chineze. Exporturile de țiței ale Rusiei către China au crescut și ele, crescând cu 8% în 2022, până la 1,72 milioane de barili pe zi.
Importurile Chinei de gaze rusești pentru conducte și gaze naturale lichefiate au crescut anul trecut de 2,6 ori, respectiv de 2,4 ori, la 3,98 miliarde dolari și 6,75 miliarde dolari.
Între timp, importurile Chinei de cărbune rusesc au crescut cu 20%, până la 68,06 milioane de tone.
Creșterea vânzărilor de energie a oferit economiei Rusiei, care a scăzut cu 2,1% (mai puțin decât se aștepta anul trecut), un colac de salvare în fața sancțiunilor occidentale. Pe lângă China, alți cumpărători de top ai energiei rusești, inclusiv India și Turcia, au profitat de un plafon punitiv al prețului petrolului rusesc pentru a avea acces la energie mai ieftină. Analiştii se aşteaptă ca vânzările crească în continuare, deoarece războiul din Ucraina nu dă semne de sfârşit.
Importurile de mărfuri chinezești
Cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, China și Rusia au anunțat un „parteneriat fără limite”. Multe dintre acestea s-au manifestat în comerț.
În timp ce Rusia a vândut Chinei energie, Rusia a intensificat importurile de bunuri chinezești, inclusiv mașini, electronice, metale comune, vehicule, nave și avioane.
Exporturile Chinei către Rusia au atins 76,12 miliarde de dolari în 2022, în creștere față de 67,57 miliarde de dolari în anul precedent, potrivit datelor vamale chineze.
Plecarea mărcilor occidentale din Rusia a fost un avantaj pentru industriile chineze, cum ar fi producția de automobile, Geely Automobile Holdings, Chery Automobile și Great Wall Motor din China având 17% din piața rusă anul trecut.
În general, comerțul bilateral dintre cele două părți a crescut cu aproape o treime anul trecut, la aproximativ 190 de miliarde de dolari și este probabil să continue să crească. Relațiile lor economice sunt însă dezechilibrate.
În timp ce China este cel mai important partener economic al Rusiei, comerțul dintre cele două state este afectat de comerțul Chinei cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit datelor vamale. Comerțul dintre acești primi trei parteneri comerciali în 2022 a fost evaluat la 947 de miliarde de dolari, 821 de miliarde de dolari și, respectiv, 734 de miliarde de dolari, potrivit datelor guvernamentale.
Înainte de călătoria la Moscova, președintele Xi a publicat în Gazeta Rusă, o scrisoare în care cere o mai mare cooperare economică, investiții și comerț bidirecțional.
Dedolarizarea Rusiei
În primele zile ale invaziei Ucrainei, economia Rusiei a fost temporar paralizată de mișcările occidentale de a îngheța activele băncii centrale a Rusiei și ale băncilor comerciale ruse, a tăiat instituțiile financiare rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT și plecarea băncilor occidentale și a cardurilor de credit ale companiilor.
Odată cu Rusia ieșită din sistemul financiar internațional dominat de dolari, yuanul și criptomoneda chinezești au ocupat piața. Ponderea tranzacțiilor bazate pe yuani a crescut de la 0,4% la 14% din total într-o perioadă de nouă luni, potrivit Carnegie Endowment for International Peace. În septembrie, două bănci rusești au început să împrumute în yuani și să folosească, de asemenea, moneda pentru transferuri de bani în locul SWIFT.
Dependența din ce în ce mai mare a Rusiei de yuan a făcut ca țara să devină în octombrie al patrulea cel mai mare centru comercial offshore pentru moneda chineză.
Pe fondul scăderii rezervelor de dolari din cauza sancțiunilor, Banca Centrală a Rusiei a vândut în ianuarie 47 de milioane de dolari în yuani pentru a compensa decalajele din bugetul său din veniturile mai mici din petrol și gaze.
Schimbarea dolarului și a euro cu yuanul poate fi o soluție eficientă pe termen scurt, dar va face Rusia mai dependentă financiar de China, a declarat Alexandra Prokopenko, membru al Consiliului German pentru Relații Externe, într-un articol recent pentru Carnegie Endowment for International Peace.
„Dedolarizarea economiei, de care autoritățile ruse sunt atât de mândre, se traduce în esență prin „yuanizare”. Rusia se îndreaptă către o zonă valutară a yuanului, schimbând dependența de dolar cu dependența de yuan”, a spus Prokopenko. „Aceasta nu este o înlocuire de încredere: acum rezervele și plățile rusești vor fi influențate de politicile Partidului Comunist Chinez și ale Băncii Populare a Chinei. În cazul în care relațiile dintre cele două țări se deteriorează, Rusia s-ar putea confrunta cu pierderi de rezerve și întreruperi de plată”.
De asemenea, Jean de Gliniasty, fost diplomat, autor al volumului ‘”Rusia, o nouă tablă de şah”, care cunoaşte foarte bine mecanismele diplomatice dintre Rusia și China, a explicat pentru RFI: ”Există mai întâi o substituţie şi apoi o instalare durabilă a Chinei pe piaţă. Există întotdeauna un oarecare bemol şi anume, China a investit puţin şi aici, ceea ce este nou, este că retragerea investiţiilor occidentale face China nu numai un foarte mare partener comercial, primul, dar în plus, acum va deveni unul dintre primii investitori”.
Comerţul dintre China şi Rusia a ajuns la 190 de miliarde de dolari anul trecut, un volum de schimburi comerciale care nu a fost niciodată mai mare. Fostul diplomat mai spune că: ”’Să spunem că cele 30 de miliarde de dolari de investiţie franceză au fost vândute simbolic pentru câteva ruble, a fost primul investitor acolo, au fost luate în cea mai mare parte de China, în special de sistemul lor bancar care era absent. Acum este prezent pentru că de fiecare dată când chinezii aduc o firmă, investesc cât şi într-o instituţie bancară”.
China se doreşte a fi şi un mediator în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, dar deși se declară neutră în acest conflict, politic se poate spune că este mai degrabă o susţinătoare a Moscovei, pentru că nu s-a pronunţat niciodată ferm pentru retragerea trupelor ruse din Ucraina.
China a propus un plan de pace în 12 puncte care se referă, printre altele, la începerea discuţiilor dintre Moscova şi Kiev. Surse diplomatice nu exclud o convorbire telefonică între Xi Jinping şi Volodimir Zelenski.
În articolul aipărut în Rossiiskaya Gazeta, preşedintele chinez a făcut un apel la ”pragmatism” recunoscând că soluţiile în faţa acestei crize nu sunt simple.
De cealaltă parte, Vladimir Putin a spus că așteaptă multe de la vizita lui Xi Jinping pe care îl numeşte ”un foarte bun prieten”, potrivit unui comunicat al unui ziar chinez publicat duminică seara de Kremlin pe site-ul său. De asemenea, el a mai declarat că este mulțumit de voința Beijingului de a media, notează AFP. ”Suntem recunoscători pentru linia echilibrată (a celor din China) în legătură cu evenimentele care au loc în Ucraina, pentru că au înțeles contextul și cauzele reale” a spus președinte rus. Președintele Vladimir Putin a declarat că este pregătit să discute planul de pace propus de Beijing pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
Ucraina s-a arătat prudentă faţă de planul propus de Beijing care nu merge, în opinia sa, spre măsuri concrete şi a avertizat că orice acord trebuie să prevadă retragerea trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Peninsula Crimeea, anexată în 2014.
